Linkuri accesibilitate

Procesul Pussy Riot și amintirea unui protest din 1989 în Statele Unite


Activistul gay Michael Petrelis
Activistul gay Michael Petrelis

O acțiune care a dus în discuția opiniei publice americane SIDA și nevoia de a renunța la prejudecăți și pudoare, inclusiv la cele de inspirație religioasă.


Vedeta muzicii pop Madonna s-a alăturat celebrităților care au cerut clemență pentru membrele trupei feministe punk Pussy Riot, din Rusia. Aflată la Moscova în cadrul unui turneu internațional, Madonna a spus că întemnițarea fetelor timp de șapte ani ar fi „o tragedie”. Cele trei tinere rusoaice sunt judecate pentru protestul înscenat într-o catedrală din Moscova, unde s-au rugat Fecioarei Maria să scape Rusia de președintele Vladimir Putin. Protestul lor, inedit în Rusia, a amintit unora de altul, mai vechi, petrecut într-o catedrală din New York în 1989. O relatare a corespondentei Europei Libere, Daisy Sindelar, este sintetizată de Mircea Țicudean.

Cu aproape un sfert de secol înaintea fetelor de la Pussy Riot, la 10 decembrie 1989, mii de activiști s-au adunat în preajma catedralei Sfântul Patrick din New York, considerată sediul bisericii romano-catolice din Statele Unite. Scopul organizatorilor protestului era să condamne poziția ei față de maladia SIDA și față de avorturi.

Adunarea din fața catedralei a avut aspect de carnaval, cu activiști îmbrăcați în costume de clown, de episcopi și chiar de Isus Cristos, dar mesajul ei era cât se poate de serios: într-un moment când 40.000 de americani muriseră deja de SIDA, influenta biserică romano-catolică condamna în continuare folosirea prezervativelor și educarea publicului în legătură cu maladia.

Întrunirea de la catedrala Sfântul Patrick a fost organizată de mai multe grupări, între care Act Up, reprezentând gay-ii, lesbienele și mișcarea feministă. Act Up ținuse deja proteste pe Wall Street, sediul finanțelor americane și în fața unor spitale din metropolă, dar cel de la catedrală urma să fie de departe cel mai mare.

Protestul a început când în catedrală cardinalul John O'Connor, ținea slujba de duminică, în prezența multor enoriași de vază, inclusiv a primarului New Yorkului, Edward Koch. În clădire se aflau și polițiști, avertizați de iminentul protest. La mitingul de afară se adunaseră, după unii martori, 7000 de persoane. În catedrală au intrat doar câteva, printre care și Michael Petrelis.

Petrelis își amintește cum unii activiști au început să rostească în cor o declarație de condamnare a bisericii, alții s-au legat cu lanțuri de bănci. Enoriașii au început să recite o rugăciune, sperând să-i alunge pe demonstranți. În această cacofonie, Petrelis a scos un fluier. Un polițist s-a apropiat de Petrelis și i-a cerut politicos să ia loc, dar demonstrantul s-a apropiat de altar și a început să strige la arhiepiscop cuvintele: „Nu ne mai omorâți”.

În cele din urmă, polițiștii i-au scos pe demonstranți din catedrală, ducându-i în mașini, apoi la poliție. Petrelis își amintește detaliul, jignitor și bizar, că oamenii legii purta mânuși de cauciuc, căci la vremea aceea mulți credeau că SIDA se poate transmite prin simpla atingere. Dar în general, spune Petrelis, polițiștii s-au purtat corect, iar consecințele juridice ale protestului au fost minime: „Înainte de căderea întunericului am fost puși în libertate”.

Protestul de la catedrală a fost mediatizat în lumea întreagă, fiind condamnat de mulți lideri, inclusiv de președintele american George Bush. Nici printre participanții la evenimentul din 1989 nu există vreun consens privind gestul celor care au intrat în biserică. Unii, mai ales credincioșii catolici din rândul activiștilor, spun că protestul a mers prea departe.

Indiferent însă de aceste judecăți, acțiunea și-a atins scopul, aducând în discuția opiniei publice americane grozăvia SIDEI și nevoia de a renunța la prejudecăți și pudoare, inclusiv la cele de inspirație religioasă, pentru a lupta împotriva maladiei.
La începutul anilor 1990 americanii seropozitivi erau apărați de discriminare prin lege federală, guvernul înființase un birou pentru lupta cu SIDA, alocând milioane de dolari pentru cercetare medicală și tratament.

Activiștii din Act Up spun că altă consecință a controversatului protest a fost că Biserica romano-catolică a încetat să mai fie percepută ca o instanță intangibilă, iar dogmele ei cu impact social major, ca respingerea homosexualității sau a avorturilor, și-au pierdut caracterul sacrosant.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG