Universitatea în criză: la specialități din domeniul tehnologiei informaționale și comunicații foarte multe locuri neacoperite

Europa Liberă: Continuă a doua etapă de admitere la instituțiile de învățământ superior, dar și la colegii. De ce a fost nevoie să existe și a doua etapă de admitere?

Loretta Handrabura: ,,Practica cred că a ultimilor 10 ani ne arată că nu se acoperă toate locurile din prima etapă, mai cu seamă la specialitățile care nu sunt la mare căutare, printre candidați. Tendința se păstrează si pentru ultimii trei ani, cel puțin din analizele pe care le fac eu cu echipa.

Și atunci le mai dăm o șansă, îi sensibilizăm o dată în plus pe cei care s-au dus și au depus actele la o facultate neluând în calcul dacă media lui de concurs va fi una trecătoare, neluând în calcul că este profesia sau meseria care concordă cu cunoștințele și abilitățile și competențele pe care le ar. Și atunci îi ajutăm deopotrivă și pe ei, și pe părinți, informându-i ce locuri la buget neacoperite mai sunt.

Și poate, într-adevăr, locurile de la biologie, care sunt foarte multe la buget neacoperite, s-ar putea să răspundă la așteptările unui candidat care a mers în prima etapă la o specialitate din științele economice sau la drept.”

Europa Liberă: De ce mai trebuie să existe facultățile unde lumea nu mai vrea să facă carte?

Loretta Handrabura: ,,Asemenea facultăți unde nu se vrea să se facă carte nu există. Probabil că mai pertinent este să vorbim de anumite specialități, unde, printr-o analiză în dinamică, și anul acesta vom spune deja foarte franc care este situaţia. Spre exemplu, avem nevoie la pedagogie de atâtea locuri, corelate cu cererile care vin din direcțiile generale de învățământ, cu indicatorul, într-adevăr, al vârstei de pensionare al cadrelor didactice. Trebuie de luat în calcul o multitudine…”

Europa Liberă: Dar care sunt cele mai nesolicitate specialități și dacă are nevoie economia țării nevoie de ele?

Loretta Handrabura: ,,Economia țării are, dar problema e în cifre. De câte locuri avem nevoie? Anul acesta, le citez din memorie, la biologie au rămas locuri la buget neacoperite, la chimie, matematică și informatică, dar în special specialitățile – informatică, informatică aplicată. Acolo unde, prin strategia

Guvernului de E-transformare și chiar inițiativa primului-ministru de a majora numărul de locuri la specialități din domeniul tehnologiei informaționale și comunicații pentru acest an remarcăm că rămân foarte multe locuri neacoperite.

Eu încerc să modelez două ipoteze de ce avem aceasta situaţie? Și am pe universități cifrele. La universitățile pedagogice, la informatică au rămas multe locuri neacoperite, chiar și la UTM, și la ASEM la specialități conexe acestui domeniu – cibernetică și informatică economică - 62 de locuri la contract, informatică - 40 de locuri la contract la zi și 15 la frecvență redusă la ASEM. Ziceam de Universitatea Pedagogică de Stat – 12 locuri neacoperite la buget la informatică, informatică şi matematică, sau fizică și informatică la Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți – 27 de locuri la buget.”

Europa Liberă: Doamnă viceministră, cum se întâmplă că instituțiile de învățământ superior care au avut un nume greu, un mare prestigiu, astăzi au ajuns să se plângă că nu au suficienți candidați în studenți?

Loretta Handrabura: ,,Pentru instituțiile pedagogice, în primul rând, fiindcă acolo atestăm o problemă și trebuie să intervenim cu niște soluții urgente, urmează să facem o analiză. Or, anterior se invoca mai mult factorul politic. Tendința aceasta de pierdere a prestigiului învăţământului pedagogic este în toată lumea. Sunt informată ce se întâmplă și în Georgia, în Țările Baltice, și am vorbit cu omologii mei de acolo. Georgia a scos facultățile pedagogice, deci ele nu se numesc Facultatea de pedagogie etc..”

Europa Liberă: Dar pregătesc tot cadre didactice?

Loretta Handrabura: ,,Dar au adoptat o formulă mai atractivă.”

Europa Liberă:Și cum se numește în Georgia?

Loretta Handrabura: ,,Deci, în Georgia ei au lăsat fizică, chimie, biologie, dar nu pregatesc în special profesori de fizică, chimie, limbă și literatură. Deci ei când absolvesc, profesia lor este de cercetător sau specialist de fizică. Doar că, la anul doi, ciclul unu li se spune: cei care aveți aptitudini pedagogice, cei care presupuneți că veți profesa într-o instituție pre-universitară sau universitară, aveți șansa să vă luați modulul psiho-pedagogic, care cumulează atâtea credite și vă dă șansa ulterior să puteți profesa.

Noi, de asemenea, ne confruntăm cu această problemă. În universități predau specialiști foarte buni, de exemplu ingineri, dar care nu au modulul psiho-pedagogic, nu au tehnicile, metodele și strategiile noi de predare, învățare și evaluare. De când am preluat mandatul am venit cu această inițiativă și am insistat ca toate cadrele didactice, începând cu școlile profesionale și terminând cu universitățile să aibă acest modul, dacă nu au absolvit o facultate pedagogică. Desigur, nu poți să faci electromecanica, pentru că nu există așa facultate pedagogică.

Mai există rezistență la această inițiativă, dar voi insista. Am toate argumentele de ce am dreptate. Deci, iată acesta ar fi un model. Omologul meu din Georgia, dar și cel din Estonia, mi-au explicat că anume aşa au devenit atractivi.

Și mai am o soluție. Noi o implementăm, dar la cote mici – specialitățile duble. Ar fi mai atractiv, probabil, informatică cu limba engleză, sau aceeași chimie cu limba engleză învăţământul pedagogic.

Acolo unde există autonomie universitară extinsă, rămâne la latitudinea universității să decidă, după ce au acreditarea și evaluarea în baza Agențiilor de asigurare a calității, care le dau dreptul să solicite admiterea la anumite programe de studii. Deci, după ce au această acreditare și evaluare, dânșii sunt în stare să decidă pentru fiecare facultate și specialitate formula de concurs.

În țările unde nu există această agenție, fiindcă într-adevăr sunt foarte multe țări nu doar ex-sovietice, care nu au această agenție de asigurare, autonomă, atunci ministerul de resort, plus chiar un consiliu de miniștri sunt cei care decid asupra formulei de admitere. In Letonia, conținutul și procedura examenelor care sunt centralizate, așa cum făcea Georgia până în acest an, ei după ce fac aceste examene centralizate, stabilite de Ministerul Educației și Științei din Letonia, și după ce sunt coordonate cu Consiliul în domeniul învățământului superior, sunt aprobate de cabinetul de miniștri. Deci, vedeți au și descentralizare, dar au şi elemente de centralizare pe sistem.”

Europa Liberă: Și experiența georgiană ce spune?

Loretta Handrabura: ,,Noutatea de ultimă oră, Saakashvili chiar a ieșit acum, de curând, dânsul așa s-a exprimat, că examenul unic național, pe care-l agream și eu, și doamna ministră Sandu, care de asemenea am văzut-o că subscrie la această abordare, unul care a dat rezultate în Georgia va fi modificat. Ei aveau centre de admitere, nu conta unde ți-ai depus dosarul online, în cazul nostru, la Cahul sau la Bălți, dacă erai din Chișinău, veneai la un centru de admitere în Chișinău, susțineai o probă de admitere și, ulterior, în funcție de punctaj, ți se spunea: da, poți să te regăsești pe listele de la Cahul la contabilitate. Sau, dimpotrivă, poți să fii la o universitate privată, pentru că nu ai acumulat punctajul necesar.

Ei mai cumulează și o altă metodă pe care noi am discutat-o anul acesta, dar la ea mai trebuie să mai lucrăm. Este o inițiativă a domnului deputat George Mocanu – să te înscrii la contabilitate, la aceeași specialitate, în paralel la trei universități, nu cum avem noi astăzi înscrierea la 3 specialități conexe sau ne-conexe doar dintr-o instituție. Dar dacă vreau să ajung contabil, păi să am acest drept să mă înscriu și la Cahul, și la ASEM, și la Universitatea de stat. Și ca să termin ideea: georgienii au zis că deja trec la un test de aptitudini pentru concursul de admitere, fiindcă până la urmă școala trebuie să te învețe să gândești, să-ți dezvolte capacitatea ta de analiză, de sinteză, de comparare și de aplicare practică.”

Europa Liberă: Ați anunțat că anul acesta au fost mai puține locuri la buget în universitățile din Republica Moldova. Situația este comparabilă cea pe care o descrieți cu cea din instituțiile private? Acolo rămân locuri libere?

Loretta Handrabura: ,,Rămân în fiecare an foarte multe locuri neacoperite. Toate participă în turul doi, fiindcă din cele 3 880 de locuri, au fost depuse 2 644 de cereri, inclusiv aici și pentru frecvența redusă, dar au rămas neacoperite încă 1216 locuri. Mă bucur pentru candidații noștri, părinții lor, că se orientează spre calitate, chiar și în cazul universităților private. Eu nu pot generaliza desigur. Cele mai multe cereri au fost depuse la ULIM, la USEM, la Universitatea Cooperatistă Comercială și la Academia de Transporturi.”

Europa Liberă: Ziceam că o să insistăm să ne spuneți și despre situația din colegii.

Loretta Handrabura: ,,Și la ei s-a finalizat admiterea. Exact ca și la universități și etapa a doua coincide. Până în data de 10 trebuie să anunțăm rezultatele. Din cele 46 de colegii, 41 avem de stat și 5 private, si-au încheiat admiterea 8 colegii. S-a terminat admiterea la 4 din 8 colegii pedagogice – Lipcani, Orhei, Bălți, Chișinău. Au încheiat admiterea și pentru contract, și pentru buget, Colegiul Tehnico-Feroviar din Bălți, Național de Comerț ASEM și le-a mai rămas proba de aptitudini fizice la Colegiul Național de Grăniceri. Desigur, să nu scap din vedere Colegiul de Medicină din Chișinău și din Bălți.”

Europa Liberă: Deci, tinerii care nu au reușit să se înscrie la facultate mai au această șansă până în data de 8 august.

Loretta Handrabura: ,,Până în data de 8 august. Este pertinent să intre pe site-urile instituțiilor de învățământ să vadă exact rezultatele, fiindcă au rămas locuri la buget neacoperite și au această șansă reală. Am pomenit – chimie, biologie, matematică și informatică. Problema, pe lângă altele, de ce nu se acoperă unele poziții este ghidarea în carieră. Noi am discutat deja cu doamna viceministră Potâng, şi vom reveni la acest subiect.”

Europa Liberă:Cine ar trebui să fie preocupat de această ghidare în carieră?

Loretta Handrabura: ,,Desigur că treapta preuniversitară. Multe cadre didactice fac orientarea profesională de altă dată. Or, ghidarea în carieră presupune să-i spui elevului care sunt sectoarele reale ale economiei în dezvoltare, unde cererea locurilor de muncă este una mare și nu este suprasaturație, cum avem pe alte domenii - științele economie sau științele juridice.”

Europa Liberă:Coordonați cu Ministerul Economiei, de care specialități ar avea nevoie Republica Moldova astăzi?

Loretta Handrabura: ,,Bineînteles. Primii actori atunci când se elaborează planul de admitere pentru anul de studii sunt Ministerul Muncii și Ministerul Economiei. După care noi venim cu o ofertă pe care ne-o înaintează universitățile, dar desigur ei pornesc de la capacitatea instituțională, profilul universității, specialitățile noi cu care vin ei în parteneriat cu agentul economic sau patronatul, fiindcă avem și asemenea abordări.”

Europa Liberă: Vreau să vă întreb dacă cumva faptul că ați oferit această autonomie universităților, a avut impactul pe care l-ați așteptat?

Loretta Handrabura: ,,Trebuie să spun franc. Nu a fost impactul pe care l-am așteptat, deși chiar universitarii ziceau să aibă dânșii dreptul să decidă. Au motivat, și îmi pare rău, unii subiectiv, că a fost timp insuficient.

Noi mergem oricum în următorii ani spre o autonomie universitară lărgită, extinsă. Și dânșii vor avea timp suficient să-și stabilească metodologia de concurs, să-și selecteze cei mai buni candidați a căror medii să coreleze cu cunoștințele și cu competențele reale, achiziționate pe treapta învățământului preuniversitar.”

Europa Liberă: E greșită această abordare, precum că din moment ce tot mai mulți tineri trec Prutul să-și facă studiile în România, universitățile din Republica Moldova rămân mai orfane?

Loretta Handrabura: ,,Este o competiție deschisă. Desigur, există acest model că tot ce se face în afară este mai bun decât la noi. Planează și trenează această informație în rândul candidaților. Înseamnă că trebuie să intervenim pe calitatea studiilor, pe atractivitatea universităților noastre, așa încât dânșii să înțeleagă că, spre exemplu, ASE-ul de la Chișinău poate concura la unele programe de formare profesională cu ASE-ul de la București. Medicina de la noi concurează cu medicina din România și vedeți că cererile se depun foarte mult la noi, și acolo locurile sunt mai puține. Desigur, noi ne dorim să avem abordarea relației cu alte state bazate pe oferirea de burse la specialitățile și facultățile unde noi nu pregătim.”