Europa Liberă: Se pare că cei care sunt în opoziție ar vrea ca Moldova să intre într-o febră a referendumurilor. În ce condiții poate fi convocat un referendum într-o localitate anume?
Iurie Ciocan: ,,Noțiunile de referendum local și toate procedurile ce țin de organizarea unui referendum local sunt descrise în Codul electoral. De menționat că inițiativa de a iniția un referendum local revin fie consilierilor locali în cadrul consiliului, fie primarului în caz de anumite circumstanțe, ori cel puțin 10 la sută din numărul de alegători, care domiciliază în localitatea respectivă cu condiția colectării listelor de subscripții. Deci, acești cetățeni urmează să se întrunească într-o adunare de constituire a grupului de inițiativă, ulterior să parcurgă toate etapele de înregistrare, de colectare a semnăturilor și să ajungă cu aceste semnături la Comisia Electorală Centrală. În cazul în care
Se creează impresia că mai multe autorităţi locale încearcă să-şi asume lor funcţia CEC de organizare a referendumurilor...
Comisia Electorală Centrală va califica aceste semnături valabile și toate procedurile anterioare respectate, se numește data referendumului. Cam aceeași procedură este păstrată și în cazul inițierii referendumului de către consilieri. Dânșii urmează să adopte o hotărâre, prin care să-și expună intenția de organiza un referendum și ulterior, după expirarea a 15 zile, să adopte o hotărâre prin care să-și motiveze intenția, deci să-și explice de ce anume doresc să organizeze acest referendum, să formuleze clar problema care este supusă referendumului și să înainteze Comisiei Electorale Centrale o propunere privind eventuala dată a referendumului, iarăși repet, propunere, pentru că se creează impresia că mai multe autorități locale încearcă să-și asume această funcție lor.”
Europa Liberă: CEC-ul poate să aprobe și poate să dezaprobe aceste propuneri?
Iurie Ciocan: ,,Da, CEC-ul poate adopta două hotărâri, fie prin adoptarea și stabilirea datei referendumului, fie printr-o argumentare legală să stabilească refuzul, argumentându-și decizia.”
Europa Liberă: Pentru a convoca aceste plebiscite oricum se cheltuiesc anumiți bani.
Iurie Ciocan: ,,Evident.”
Europa Liberă: Banii de unde se iau?
Iurie Ciocan: ,,Banii vin de la bugetul de stat. Toți banii legați de organizarea oricăror evenimente electorale, fie că e referendum local, fie că sunt alegeri noi pentru funcția de primar, pentru că noi de două ori mai facem și de aceste alegeri locale noi acolo unde devin vacante funcțiile de primar. Deci, toate, toate cheltuielile sunt acoperite din bugetul de stat. Din moment ce această procedură de inițiere a unui referendum este aprobat de Comisia Electorală Centrală, noi în paralel calculăm și un deviz de cheltuieli care este înaintat Ministerului Finanțelor pentru a fi acoperit. În Codul electoral este expres menționat că orice deficit, de exemplu în cadrul bugetului Comisiei Electorale
În cazul în care aceste referendumuri vor apărea, cheltuielile vor fi acoperite din fondul de rezervă al Guvernului...
Centrale, este acoperit din fondul de rezervă. Deci, noi, spre exemplu, în planificarea noastră bugetară pentru 2012 nu am prevăzut cheltuieli pentru careva referendumuri. În cazul în care aceste referendumuri vor apărea, naționale ori locale, aceste cheltuieli vor fi acoperite din fondul de rezervă al Guvernului.”
Europa Liberă: Domnule președinte al Comisiei Electorale Centrale, dar să vă întreb, o dispută neapărat trebuie să fie rezolvată prin referendum?
Iurie Ciocan: ,,Chestiunile de oportunitate politică noi nu le luăm în discuție. Deci, odată ce se inițiază procedura de organizare a unui referendum noi urmărim respectarea legii și procedurii legale. În rest, chestiuni de oportunitate politică, de posibilitatea rezolvării problemei date prin căi extra-referendumului, să zic, în afara referendumului noi nu le examinăm, nu ține de competența noastră.”
Europa Liberă: Din moment ce se adresează CEC-ului, cei care inițiază referendumul, cât trebuie să aștepte?
Iurie Ciocan: ,,În dependență pe care procedură merg ei. Perioada electorală pentru un referendum local este de la 30 la 45 de zile, și pentru un referendum republican este de 60 de zile, similară unor proceduri electorale naționale, de la momentul intrării în vigoare a hotărârii CEC-ului de numire a datei referendumului. În aceste condiții, din practica noastră anterioară, noi, de exemplu, când numim un referendum local, noi imediat aprobăm și un plan calendaristic de acțiuni, care revine fiecăror actori implicați în organizarea referendumului – fie autoritățile publice locale, fie partidele politice parlamentare, care urmează să delege persoanele sale în organele electorale, și CEC-ul. Deci, toate instituțiile implicate sunt antrenate prin intermediul acestui plan calendaristic.”
Europa Liberă: Câte referendumuri locale au avut loc în Moldova?
Iurie Ciocan: ,,Noi avem o anumită statistică ce ține de referendumurile locale și naționale din anul 1997, când Comisia Electorală Centrală a fost constituită ca organ permanent. Au fost inițiate 30 de referendumuri, dintre care organizate doar 12. Și aceste 12 s-au referit strict la revocările primare. Din acele 12 referendumuri au fost revocați 7 primari și 5 cazuri au fost declarate nevalabile. Au fost examinate inițiative în afara revocărilor primarilor. De exemplu noi am avut o solicitare încă în anul 1998 privind includerea unor localități din raionul Vulcănești în componența UTA Găgăuzia. CEC nu
Noi avem o anumită istoriografie legată de organizarea referendumurilor...
acceptat o asemenea propunere din partea consiliului local – acolo au fost încălcări de procedură. La fel au fost solicitări de organizare a unor referendumuri naționale – aceeași problemă privind inițierea unui referendum era aderarea Republicii Moldova la spațiul economic unic – uniunea vamală Belarus-Kazahstan-Federația Rusă. Și asemenea procedură a fost înaintată pe 25 septembrie 2004, atunci Comisia Electorală Centrală nici nu a înregistrat acel grup de inițiativă. La fel au fost tentative de organizare a unui referendum național privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și NATO, această tentativă a fost în decembrie 2002, la fel procedurile nu au fost respectate. Deci, noi avem o anumită istoriografie legată de organizarea referendumurilor.”
Europa Liberă: Așa că, dacă chiar și ajunge să fie la modă desfășurarea unor plebiscite CEC-ul trebuie să ia în calcul orice doleanță și inițiativă.
Iurie Ciocan: ,,Deci, noi nici sub un aspect nu vom examina chestiunile legate de oportunitate. Dacă vor fi respectate rigorile legii și rigorile procedurii stabilite în lege noi nu avem decât să dăm curs acestor inițiative. Nu ne interesează din partea cui vin, important e ca actorii care inițiază aceste activități să fie abilitați cu aceste drepturi, cetățenii, pe de o parte, prin democrația directă și organele publice locale, respectiv inclusiv și primarul pe anumite chestiuni.”
