Unde se duc banii pentru repararea drumurilor?

Unde se duc banii pentru reparația drumurilor, se întreabă des șoferii, mai ales când nimeresc în gropile din carosabil... Specialiștii de la Expert-Grup, din Chișinău, șoferi sau nu, și-au pus și ei această întrebare. La ce concluzii au ajuns aflăm din relatarea corespondentei noastre Tamara Grejdeanu.

Ponderea cheltuielilor pentru drumuri a crescut semnificativ, acest sector devenind al patrulea după cota de cheltuieli acoperite de bugetul de stat, iată de ce, spun experţii, cetăţenii trebuie să ştie cine plăteşte şi cum se utilizează banii destinaţi pentru reparaţia drumurilor publice. Dumitru Budianschi, care a analizat interacţiunile instituţionale, este de părere că sistemul nu funcţionează corect mai ales atunci când este vorba de licitaţii:

„Consumatorul este cel care trebuie să îşi dea seama că orice leu care îl dă pentru drum şi îl dă nejustificat el l-a luat de la sănătate sau l-a luat de la educaţie, din această cauză sunt necesare anumite structuri, ca ele să îşi facă datoria, nu se poate spune că este bine aşa cum este, toată lumea ştie, cum se fac licitaţiile, cât de puternică este la noi competiţia pe segmentul acesta, există indice că pe anumite segmente sunt înţelegeri de cartel, sunt evidenţe clare că documentele care sunt pregătite pentru licitaţie nu corespund întocmai obiectivului de bază a crea competiţia dar nu a ocoli.”

I-am cerut opinia viceministrului Transporturilor, Boris Gherasim, care dă asigurări că nu pot exista înţelegeri, iar compania care se angajează să facă lucrările de reparaţie îşi câştigă dreptul în urma unei competiţii cinstite şi transparente:

„Eu nu ştiu despre înţelegeri, dacă participă zece, 12, 15 sau la licitaţiile internaţionale câte 25, 30 de companii, care înţelegeri poate să fie, unu-i din America, altu-i din Africa, al treilea este din Asia, zece de aici, care înţelegeri, aşa şi aceşti locali, deci fiecare sunt pe zone, care poate să se înţeleagă, nu poate să se înţeleagă acesta din Chişinău cu cel din Bălţi, ei participă, mai mult zonal participă, şi este lăudabilă chestia asta.”

Expertul Dumitru Budianschi pledează pentru implicarea societăţii civile în gestionarea fondurilor pentru construcţia sau reparaţia drumurilor:

„În formarea fondurilor şi cheltuirea lor, două roluri sunt foarte importante, rolul Ministerului Finanţelor din cauză că totuşi acestea sunt un impozit şi rolul gestionarului fondului, dar gestionarul fondului ar trebui să fie un consiliu responsabil de acest fond, ca deciziile să fie luate cât mai corect posibil este necesar ca în acest consiliu să fie pe de o parte foarte bine reprezentată vocea consumatorilor, profesioniştilor din domeniu şi în acelaşi timp a Ministerului finanţelor.”

Şi profesorul universitar Andrei Ababii crede că buna calitate a lucrărilor poate fi obţinută doar dacă se operează controale exigente :

,,Trebuie de făcut accentul la fiecare lucrare , la fiecare operaţiune, să nu păşim mai departe acumulând defecte, rezultatul pe care eu l-aş aprecia, s-a redus ponderea drumurilor de calitate foarte rea şi rea, şi aici nu putem schimba situaţia într-un an, soluţiile fiind reparaţia şi menţinerea capacităţii de viaţă prin nişte soluţii pe buzunarul nostru , cu durata de viaţă de la 4 până la 7 ani şi pe urmă cu reparaţie capitală.”

Experţii care şi-au prezentat lista de recomandări conchid că distribuirea eficientă a mijloacelor financiare, organizarea licitaţiilor şi transparenţa în activitatea instituţiilor care se ocupă cu lucrările de reparaţie şi întreţinerea drumurilor publice ar putea schimba situaţia drumurilor din Republica Moldova.