La Chișinău Comisia Electorală Centrală ar urma să se pronunțe mâine asupra validității unei liste de semnături în favoarea referendumului privind intergrarea Moldovei în Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus și eventual într-o Uniune Euroasiatică. Astăzi, în ajun, Consiliul Național pentru Participare, o stuctură de organizații civice înființată de guvern, și-a expus din nou argumentele împotriva referendumului. Relatează de la Chișinău Alla Ceapai.
Reprezentanţii Consiliului Naţional pentru Participare se declară convinşi că referendumul iniţiat de social-democraţi ar fi un act ilegal şi neconstituţional. Întîi de toate pentru că, la părerea experţilor de la CNP, semnăturile în favoarea plebiscitului ar fi fost colectate în mod fraudulos. Iar subiectul privind eventuala aderare a Republicii Moldova la două tratate internaţionale: de constituire a comunităţii economice eurasiatice şi a uniunii vamale ţine de competenţa exclusivă a Preşedintelui şi a Parlamentului, notează expertul de la Asociaţia pentru Politică Externă Eugen Revenco:
„Competenţa constituţională exclusivă pentru a decide iniţierea a negocierilor este a preşedintelui. Doi, decizia cu privire la aderare la un tratat revine Parlamentului. Trei, în cazuri excepţionale, expres prevăzute de lege poate fi organizat un referendum. Delegarea de competenţe supranaturale aşa cum se propune prin această iniţiativă de referendum, eventual Uniunea Vamală ar putea fi supusă, dar numai după ce negocierile ar fi terminate.”
Expertul în drept constituţional Vitalie Catană a identificat şi alte motive care ar obliga Parlamentul să respingă referendumul lui Şelin, cum este supranumit alteori de presă.
„Legea prevede că într-o asemenea problemă pragul de vot este unul cu majoritate absolută. Deci ar trebui să voteze o majoritate absolută din numărul de alegători. Ceea ce mi se pare imposibil de atins în condiţiile noastre. Avem experienţă în acest domeniu.”
Codul Electoral prevede în mod expres că problemele ce ţin de impozite şi buget nu pot fi supuse unui referendum republican. Iar aderarea la aceste tratate are implicaţii directe asupra bugetului, spune directorul centrului Expert-Grup Valeriu Prohniţchi:
„Or aderând la Uniunea vamală noi renunţăm la toate acordurile de comerţ liber bilaterale şi multilaterale pe care până acum le-am negociat cu greu. Şi ne conservăm într-o uniune vamală în care nu noi decidem politica comercială pe care urmează să o probăm. Asta are implicaţii grave asupra competitivităţii Republicii Moldova. deoarece politica vamală aplicată la moment în uniunea vamală este mult mai rigidă, mult mai restrictivă. Tarifele vamale sunt de trei ori mai mari decât în Republica Moldova. Aceasta înseamnă importuri mai scumpe, exporturi mai puţin competitive, asta înseamnă venituri mai mici şi locuri de muncă mai puţine pentru populaţie.”
În opinia directorul Institutului pentru Politici Publice Arcadie Barbăroşie iniţiatorii acestui plebiscit sunt conştienţi că au pus carul în faţa boilor atunci când au decis să consulte poporul:
„De fapt PSD nici nu vrea acest referendum. PSD a lansat o acţiune politică populistă. Scopul căreia este unul, să încerce să-şi lărgească segmentul de electorat prin acest exerciţiu populist. Ţintind, sigur că, alegerile parlamentare viitoare.”
Comisia Electorală Centrală urmează să decidă mâine asupra validităţii celor peste 200 de mii de semnături colectate de social-democraţi în favoarea acestui referendum. Dacă semnăturile vor fi acceptate, decizia despre organizarea sau respingerea plebiscitului urmează să fie adoptată de legislativ.
Reprezentanţii Consiliului Naţional pentru Participare se declară convinşi că referendumul iniţiat de social-democraţi ar fi un act ilegal şi neconstituţional. Întîi de toate pentru că, la părerea experţilor de la CNP, semnăturile în favoarea plebiscitului ar fi fost colectate în mod fraudulos. Iar subiectul privind eventuala aderare a Republicii Moldova la două tratate internaţionale: de constituire a comunităţii economice eurasiatice şi a uniunii vamale ţine de competenţa exclusivă a Preşedintelui şi a Parlamentului, notează expertul de la Asociaţia pentru Politică Externă Eugen Revenco:
„Competenţa constituţională exclusivă pentru a decide iniţierea a negocierilor este a preşedintelui. Doi, decizia cu privire la aderare la un tratat revine Parlamentului. Trei, în cazuri excepţionale, expres prevăzute de lege poate fi organizat un referendum. Delegarea de competenţe supranaturale aşa cum se propune prin această iniţiativă de referendum, eventual Uniunea Vamală ar putea fi supusă, dar numai după ce negocierile ar fi terminate.”
Expertul în drept constituţional Vitalie Catană a identificat şi alte motive care ar obliga Parlamentul să respingă referendumul lui Şelin, cum este supranumit alteori de presă.
„Legea prevede că într-o asemenea problemă pragul de vot este unul cu majoritate absolută. Deci ar trebui să voteze o majoritate absolută din numărul de alegători. Ceea ce mi se pare imposibil de atins în condiţiile noastre. Avem experienţă în acest domeniu.”
Codul Electoral prevede în mod expres că problemele ce ţin de impozite şi buget nu pot fi supuse unui referendum republican. Iar aderarea la aceste tratate are implicaţii directe asupra bugetului, spune directorul centrului Expert-Grup Valeriu Prohniţchi:
„Or aderând la Uniunea vamală noi renunţăm la toate acordurile de comerţ liber bilaterale şi multilaterale pe care până acum le-am negociat cu greu. Şi ne conservăm într-o uniune vamală în care nu noi decidem politica comercială pe care urmează să o probăm. Asta are implicaţii grave asupra competitivităţii Republicii Moldova. deoarece politica vamală aplicată la moment în uniunea vamală este mult mai rigidă, mult mai restrictivă. Tarifele vamale sunt de trei ori mai mari decât în Republica Moldova. Aceasta înseamnă importuri mai scumpe, exporturi mai puţin competitive, asta înseamnă venituri mai mici şi locuri de muncă mai puţine pentru populaţie.”
În opinia directorul Institutului pentru Politici Publice Arcadie Barbăroşie iniţiatorii acestui plebiscit sunt conştienţi că au pus carul în faţa boilor atunci când au decis să consulte poporul:
„De fapt PSD nici nu vrea acest referendum. PSD a lansat o acţiune politică populistă. Scopul căreia este unul, să încerce să-şi lărgească segmentul de electorat prin acest exerciţiu populist. Ţintind, sigur că, alegerile parlamentare viitoare.”
Comisia Electorală Centrală urmează să decidă mâine asupra validităţii celor peste 200 de mii de semnături colectate de social-democraţi în favoarea acestui referendum. Dacă semnăturile vor fi acceptate, decizia despre organizarea sau respingerea plebiscitului urmează să fie adoptată de legislativ.
