„În societatea civilă există rezerve de cultură politică pentru întreaga societate”

Inflaţie de politicieni, deficit de cultură politică… O ironie gratuită sau o stare de fapt în Republica Moldova? Doar în Republica Moldova oare? Este oare imitarea unor ritualuri politice suficientă pentru a avea o democraţie autentică, nu doar una de vitrină? Invitatul nostru în această dimineaţă este comentatorul politic Valeriu Vasilică, directorul Agenţiei de ştiri Info-Prim Neo, iniţiatorul şi moderatorul unor dezbateri privind cultura politică şi modul în care se manifestă în varietatea bogată de contexte ale zilei de azi.

Europa Liberă: Dle Vasilică, aţi organizat şi moderaţi o serie de dezbateri privind cultura politică în societatea moldovenească, dezbateri în cadrul unui proiect susţinut de fundaţia germană Hanns Seidel. După mai multe dezbateri, după mai multe aprecieri, opinii ale unor experţi, analişti, politicieni, personalităţi cu preocupări în acest sens, ce concluzie referitoare la cultura politică în R. Moldova vi se pare mai cuprinzătoare?

Valeriu Vasilică: „Concluzia, poate mai cuprinzătoare, vorba dumitale, ar fi că nu o avem, dar trebuie să facem totul pentru a o avea, în caz contrar, riscăm multe.”

Europa Liberă: În ce măsură moldoveanul, generic vorbind, a învăţat din libertatea pe care a cucerit-o sau a primit-o în dar de la istorie, astfel încât să judecăm ce grad de cultură, de asimilare a principiilor democraţiei poate demonstra?

Valeriu Vasilică: „Moldoveanul face şcoală şi asta cred că este partea bună a lucrurilor. Nu a absolvit studiile, nu a trecut nu ştiu care ciclu gimnazial sau liceal, dar face şcoală şi asta este bine, zic eu, comparativ cu ceea ce a fost şi comparativ cu ceea ce poate fi. Pentru că eu mi-am găsit confirmarea acestei concluzii şi azi dimineaţă cînd am plasat pe site-ul nostru un interviu, primul dintr-o rubrică nouă, şi un intervievat de al nostru, destul de tânăr de altfel, dar care judecă foarte matur, zice că nu îi place mizeria din Parlament.

Cred că şi el se referă la cultura politică, spunînd că este mai bine decît a fost. Zice Dumitru Podgurschi că dacă înainte am avut un singur Vladimir, acum avem trei, dar ei sunt toţi foarte activi, şi acest pluralism politic este mai bine decît ceea ce am avut şi, Doamne-fereşte, ceea ce putem avea. Concluzia este că e pornit un proces, care nu este nici pe departe finalizat, dar el trebuie continuat şi trebuie stimulat. În această stimulare am văzut eu rostul şi rolul agenţiei „Info-Prim”, atunci cînd am iniţiat acest ciclu de dezbateri, 12 în anul acesta, dintre care am făcut deja nouă.”

Europa Liberă: Sunt tot mai mulţi politicieni în Republica Moldova, sunt tot mai mulţi cetăţeni simpli care redescoperă politica intrată deseori destul de furtunos şi sâcâitor în viaţa lor după perioada sovietică, după o perioadă de romantism post-perestroică. Cu această acumulare, să spunem, numerică şi de altă natură putem vorbi şi de o creştere corespunzătoare a culturii politice, a ceea ce considerăm noi că este o cultură politică, o înţelegere mai bună a mecanismelor societăţii politice? Vin doar foarte cultivaţii politic în politică sau vin de toată mâna?

Valeriu Vasilică: „Vin de toată mâna, nu cred că putem vorbi despre prea multă cultură, un nivel prea sporit şi în clasa politică şi în societate în ansamblu, dar revin la teza că acesta este un proces şi el trebuie făcut. Nu ştiu, trebuie stimulat, împins din urmă sau tras înainte, nu ştiu cum ar fi mai potrivit, pentru că atîta timp cît nu multă lume se va interesa de politică, nu multă lume va poseda instrumentele politice, culturii politice, atitudinii politice, atîta timp ne paşte, zic eu, pericolul fie stagnării, fie revenirii mentalităţii omului într-o direcţie nedorită. Deocamdată din realităţile noastre este bună direcţia şi restul trebuie obţinute.”

Europa Liberă: Din punctul dvs. de vedere, confirmat sau infirmat poate de participanţii la dezbateri, ca grad de instruire, de cultură generală în ce măsură populaţia R. Moldova este manipulabilă de către partide, prin metode cinice sau mai puţin cinice?

Valeriu Vasilică: „Este manipulată. Politicienii recunosc în aceste dezbateri ale noastre, pentru că formatul pe care ne străduim să îl menţinem încheiat la nasturi, corect, să nu le permitem trecerea atmosferii din Parlament în sala de conferinţă a agenţiei de presă „Info-Prim Neo”, ei recunsoc această manipulare, ei încearcă să îi vadă rolul şi rostul.

Este adevărat că nu pe toate segmentele s-a produs conştientizarea necesităţii acestei culturi politice în relaţii şi responsabilitatea clasei politice de a arăta un model societăţii în domeniul culturii politice. Din ce am observat noi chiar pe parcursul acestui an, dar şi din declaraţiile participanţilor politicieni la dezbateri, ca şi cum la nivelul Alianţei de guvernământ s-a ajuns la nişte conştientizări în sensul necesităţii toleranţei, compromisului în lupta politică, în activitatea politică.

Cu părere de rău sau nu ştiu cum să zic, haideţi să constatăm faptul să nu îl apreciem, această înţelegere a necesităţii culturii politice nu a ajuns în relaţiile dintre guvernare şi opoziţie şi mă tem că lucrurile aici chiar se aprofundează în sensul negativ. Această intransigenţă caracteristică anterior pe mai multe segmente a rămas şi se aprofundează în relaţia dintre guvernare şi opoziţie sau poate mai degrabă o parte din arca guvernamentală şi opoziţie.”

Europa Liberă: Dacă tot vorbim de cultura politică şi la nivelul cetăţeanului simplu, la nivelul societăţii civile, la ce vibrează de fapt cetăţeanul mediu din Republica Moldova? La ideile liberalismului occidental sau mai degrabă la clişeele paternaliste, la superstiţiile, prejudecăţile şi iluziile viciate ale - cum se spune - homo sovieticus.

Valeriu Vasilică: „Poate mai degrabă ceea ce aţi enumerat Dvs la urmă şi aici vine importanţa temei, importanţe dezvoltării culturii politice. Într-o discuţie sinceră politicienii recunosc că ar avea şi ei responsabilitate, dar şi o anumită doză de vină pentru această percepţie a societăţii din punct de vedere politic, cu nostalgii, cu mai puţine responsabilităţi personale pentru viaţa politică, pentru soarta ţării, pentru propria soartă.

Dar ziceam că recunosc, dar nu evită să utilizeze în scopuri politice aceste nostalgii şi aceste situaţii într-un fel jenante sau periculoase pentru noi. Mă rog, pe de o parte, aceasta este natura activităţii, luptei politice, confruntării politice, pentru că toată lumea are nevoie de rezultate imediate, de voturi imediate, acum sau la cea mai apropiată campanie electorală şi obiectivele majore se lasă, cu părere de rău, mai de fiecare dată pentru mai târziu.”

Europa Liberă: Are societatea civilă - şi ea destul de fragmentată -, slăbită mai ales după exodul multora de aici în politic capacitatea de a cultiva cultura politică a celora din ringul politicului, dar şi a celora care sunt chemaţi să voteze pur şi simplu?

Valeriu Vasilică: „Convingerea mea de mai mult timp este şi tocmai de aceea ultima dezbatere am făcut-o pe această temă, societatea civilă şi cultura politică, convingerea mea este că de aici ne putem aştepta la anumite resurse noi, la
anumite rezerve noi în această tendinţă a noastră de a suplimenta nivelul culturii politice. Chiar dacă aveţi dreptate cînd ziceţi că este şi fragmentată societatea politică şi într-un fel secătuită prin trecerea anumitor reprezentanţi ai ei în categoria politicienilor, ea oricum a rămas destul de viguroasă şi destul de robustă şi trecerea în categoria politicienilor denotă încă o dată adevărul concluziei mele că în societatea civilă este rezerva de elită politică, de cultură politică pentru întreaga societate. Într-un fel, societatea civilă moldovenească destul de robustă de altfel, este apercierea unui cunoscut fost politician european care se referea anume la societatea civilă moldovenească acum doi ani, de aici cred că ne putem aştepta că anume societatea civilă este legătura dintre clasa politică şi societate.”