Linkuri accesibilitate

„Există suficiente arhive la Chişinău” pentru identificarea celor ce ar putea face obiectul Legii lustrației (I. Cașu/Adevărul)


Nivelul de transparenţă bugetară a guvernului de la Chişinău este mai înalt decît în România, Italia şi Portugalia (Moldavskie Vedomosti).


În „Adevărul” istoricul Igor Caşu se întreabă cine ar fi vizat de legea lustraţiei în Republica Moldova? După părerea dlui Caşu, ar trebui să fie supuse lustraţiei şi persoanele care au deţinut funcţii-cheie în partid, în comsomol şi în organele stat, atât la nivel central, cât şi local, secretari de partid ai uniunilor de creaţie, instituţiilor de învăţământ superior, mai ales dacă se demonstrează că au fost implicaţi în condamnarea unor oameni nevinovaţi sau au participat la intimidarea altora în diferite campanii împotriva religiei, etc. „Pentru identificarea acestora şi a responsabilităţii lor există suficiente arhive la Chişinău. Gestul, deşi tardiv, ar avea o importanţă simbolică deosebită pentru o ţară care vrea să se integreze în UE, să respecte democraţia şi drepturile omului”, conchide istoricul.

Într-un reportaj semnat de Anastasia Nani în „Adevărul” autoarea observă că la sate, ca şi în Capitală, disputele despre interzicerea simbolurilor comuniste nu mai contenesc. De exemplu, în Hruşova, Criuleni, unde secera şi ciocanul sunt printre principalele unelte ale ţăranilor, deciziile luate de mai-marii de la Chişinău sunt discutate la fel de intens ca în Parlament, doar că la o partidă de cărţi sau la marginea şoselei. Deşi „a căzut“ de pe clădirile din sat, simbolul comunist are loc în amintirile localnicilor. Iată părerea mătuşii Maria Leahu de 78 de ani despre interzicerea simbolurilor comuniste: „Fiecare gospodină are melesteu şi căldare. Aşa şi comuniştii au seceră şi ciocan. Perestroika a fost şansa noastră să ne regăsim identitatea, ca să ştie lumea cine suntem. Altfel am fi dispărut ca naţiune”, le-a explicat femeia reporterilor „Adevărul”.

În opinia editorialistului de la „Jurnal de Chişinău”, Nicolae Negru, decizia CC al PCRM de a nu renunţa la simbolurile comuniste era previzibilă, căci pentru adevăraţii comunişti nu există viaţă fără seceră şi ciocan. „Dar câţi dintre ei sunt „adevăraţi”?”, se întreabă autorul. „Vor avea curajul să se sinucidă politic, mergând până în pânzele albe, până la eradicarea din registrul partidelor politice? Puţin probabil. Dar va depinde şi de unii „factori” externi. Se va mobiliza Rusia în apărarea secerii şi ciocanului sau ne va lăsa în pace să ne căutăm de treabă? Deocamdată, Moscova păstrează tăcerea. Altădată, la stabilirea zilei de 28 iunie drept zi a ocupaţiei sovietice, ea a reacţionat mai operativ”, observă editorialistul „Jurnal de Chișinău”.

După părerea lui Paul Borzac, de la „Jurnal de Chişinău”, preşedintele Nicolae Timofti ar trebui să renunţe la cei 400 mii de lei, care i se cuvin potrivit legii după ce a renunţat la funcţia de judecător. Iată cum îşi motivează jurnalistul poziţia: „Nicolae Timofti a demisionat nu pentru a ocupa o funcţie publică oarecare, ci funcţia supremă în stat, care atrage după sine alte garanţii materiale nu mai puţin consistente. I se cuvin ambele? Legea actuală nu interzice acest lucru. Dar rămânem cu senzaţia unui exces, a unei limite depăşite, deoarece postul de preşedinte în sine ar trebui să fie o recompensă morală pentru orice cetăţean al R. Moldova. Ca să nu mai vorbim despre faptul că, în condiţiile financiare actuale, nu orice judecător îşi poate primi „indemnizaţia unică de concediere” într-un timp atât de scurt”.

Într-un comentariu pentru „Radio Europa Liberă” pe tema alegerilor din autonomia găgăuză, analistul politic Igor Boţan observă că scrutinul din 9 septembrie reprezintă un exerciţiu foarte important nu doar pentru regiune. În opinia dlui Boţan Autonomia găgăuză este privită ca o istorie cu adevărat de succes de către instituţiile europene, de către ambasadele ţărilor Uniunii Europene la Chişinău ca model foarte atractiv de soluţionare a problemelor etnice. „Şi nu doar în comparaţie cu cel transnistrean. Am avut multe discuţii cu diplomaţi europeni care spun că este un exemplu de care Republica Moldova trebuie să beneficieze. Exemplu de succes care poate fi replicat şi în alte locuri din Europa sau din alte părţi”, a menţionat expertul.

Citînd experţi internaţionali, Svetlana Romanţova, notează în paginile ziarului „Moldavskie Vedomosti” că Republica Moldova înregistrează un nivel de 60 de puncte din 100 la capitolul transparenţa procesului de aprobare şi executare a bugetului public. Un raport realizat de centrul analitic Expert Grup arată că nivelul de transparenţă bugetară a guvernului de la Chişinău este mai înalt decît în România, Italia şi Portugalia, dar mai jos decît în Ucraina şi Columbia. Potrivit experţilor, citaţi de „MV” raportul de executare a bugetului de stat pentru anul 2011 corespunde standardelor minime de raportare bugetară. În acesta nu au fost prezentaţi, însă, mai mulţi indicatori de progres.

„Cui şi de ce îi trebuie Legea lustraţiei?”, explică Constantin Tănase în paginile cotidianului „Timpul” . La părerea editorialistului, dacă prin adoptarea Legii lustraţiei se urmăreşte să mai fie aplicată o lovitură intelectualităţii de creaţie, cu viziuni anticomuniste, proromâneşti şi proeuropene, atunci există şanse reale ca respectiva lege să-şi atingă scopul. Dar dacă se doreşte altceva - purificarea societăţii, asanarea clasei politice, stabilirea unui consens politic în societate, şansele sunt practic nule. „Astfel, până la urmă, problema nu se pune dacă e necesară sau nu o Lege a lustraţiei, dar ce se doreşte de la această lege, în numele căror interese ea urmează să fie adoptată? Dacă ea trebuie adoptată pentru a le mai da o bâtă comuniştilor ca să lovească în intelectualitatea anticomunistă, atunci succesul e garantat. Asta trebuie s-o ştie toţi şi toţi trebuie să fie pregătiţi pentru asta”, conchide dl Tănase în „T”.

„Anul acesta la BAC avem cea mai mică rată de promovabilitate”, constată ziariştii de la „Timpul”. Circa 3400 de tineri, aproape 12 la sută din candidaţii la BAC în sesiunea 2012, au obţinut note insuficiente şi-şi vor putea lua diploma de absolvire cel mai devreme peste un an. Totodată, 108 tineri, majoritatea absolvenţi de liceu, au fost notaţi cu 10 pe linie, iar peste 1300 de elevi au obţinut media la BAC peste 9. Pentru sesiunea de anul viitor Ministerul Educaţiei a anunţat înăsprirea măsurilor de securitate în vederea excluderii posibilităţilor de copiere.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG