„Sacrificiul“ preşedintelui Timofti, astfel îşi întitulează editorialul din „Adevărul” Alina Ţurcanu. Ziarista s-a arătat mirată de faptul că renunţînd la funcţia de judecător, Nicolae Timofti a fost răsplătit cu 400.000 de lei, alocaţi din Fondul de rezervă al Guvernului. Astfel, explică ziarista, un judecător care depune cererea de concediere primeşte - nici mai mult, nici mai puţin - o indemnizaţie unică egală cu salariul mediu lunar înmulţit la numărul de ani lucraţi în funcţia respectivă. Alina Ţurcanu se întreabă de ce nu poate lăsa un învăţător creta, caietele şi manualele şi, pe la vreo 55 de ani, să se retragă liniştit din sistem cu o torbuşoară burduşită cu valută naţională?
Cotidianul „Adevărul” se referă şi la convocarea şefilor misiunilor diplomatice moldoveneşti de către premierul Vlad Filat. Din articol aflăm că ambasadorii ar fi primit un duş rece de la premier, care le-a cerut informaţii despre ultimul raport al Curţii de Conturi, prezentat acum o săptămână şi care semnalează probleme mari în managementul financiar al instituţiilor. Cele mai multe nereguli au fost depistate la reprezentanţa de la Moscova, unde până în aprilie a fost ambasador comunistul Andrei Neguţă. Astfel, auditorii au constatat că şefii misiunii au efectuat cheltuieli neraţionale „pentru achitarea cauţiunilor în scopul asigurării colaboratorilor cu locuinţă de serviciu, chiriei apartamentelor neutilizate în perioada dintre mandatele colaboratorilor misiunilor”. De asemenea, ei au vândut o maşină cu valoarea de 35,3 mii de dolari, iar suma încasată - 38,4 de mii lei - nu a fost transferată la bugetul de stat.
În editorialul său din „Timpul” Constantin Tănase îl contrazice pe cel de-al doilea preşedinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, care a spus mai mulţi ani în urmă că dacă va fi adoptată legea lustraţiei, R. Moldova va rămâne fără intelectuali. „Intelectualitatea Moldovei de până la dispariţia URSS a activat în condiţii vitrege. Nu exclud că au fost intelectuali care au colaborat într-un fel sau altul cu fostul KGB, dar nu cred că e vorba de un fenomen de masă”, scrie domnul Tănase. Potrivit lui, un fenomen de masă a fost altul - hărţuirea intelectualităţii moldovene de către KGB. „Astfel, votarea legii lustraţiei e absolut necesară nu numai pentru a divulga cozile de topor care au „colaborat cu organele”, ci şi pentru a dezvălui mecanismele diabolice folosite de regimul comunist pentru a-i controla pe intelectuali”, conchide Constantin Tănase.
Concursul de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător la CEDO ridică mai multe semne de întrebare pentru reporterii săptămânalului „Ziarul de Gardă”. Ziariştii au aflat că rezultatele au fost prezise de cineva înainte de termen, ceea ce ar putea genera suspiciuni la părerea lor. Contactat de „ZdG”, fostul viceministru al Justiţiei, Nicolae Eşanu, - care spunea încă din iunie că, din surse sigure, ştie doi dintre cei trei candidaţi finali, Vladimir Grosu şi Valeriu Griţco, - a refuzat să divulge sursa care i-a oferit informaţia, precizând doar că „a fost un concurs, rezultatele cărora erau predestinate”. În lista finală pentru CEDO se regăsesc viceminstrul Justiţiei, Vladimir Grosu, şi judecătorii Valeriu Griţco şi Mihail Buruiană.
Cotidianul „Adevărul” se referă şi la convocarea şefilor misiunilor diplomatice moldoveneşti de către premierul Vlad Filat. Din articol aflăm că ambasadorii ar fi primit un duş rece de la premier, care le-a cerut informaţii despre ultimul raport al Curţii de Conturi, prezentat acum o săptămână şi care semnalează probleme mari în managementul financiar al instituţiilor. Cele mai multe nereguli au fost depistate la reprezentanţa de la Moscova, unde până în aprilie a fost ambasador comunistul Andrei Neguţă. Astfel, auditorii au constatat că şefii misiunii au efectuat cheltuieli neraţionale „pentru achitarea cauţiunilor în scopul asigurării colaboratorilor cu locuinţă de serviciu, chiriei apartamentelor neutilizate în perioada dintre mandatele colaboratorilor misiunilor”. De asemenea, ei au vândut o maşină cu valoarea de 35,3 mii de dolari, iar suma încasată - 38,4 de mii lei - nu a fost transferată la bugetul de stat.
În editorialul său din „Timpul” Constantin Tănase îl contrazice pe cel de-al doilea preşedinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, care a spus mai mulţi ani în urmă că dacă va fi adoptată legea lustraţiei, R. Moldova va rămâne fără intelectuali. „Intelectualitatea Moldovei de până la dispariţia URSS a activat în condiţii vitrege. Nu exclud că au fost intelectuali care au colaborat într-un fel sau altul cu fostul KGB, dar nu cred că e vorba de un fenomen de masă”, scrie domnul Tănase. Potrivit lui, un fenomen de masă a fost altul - hărţuirea intelectualităţii moldovene de către KGB. „Astfel, votarea legii lustraţiei e absolut necesară nu numai pentru a divulga cozile de topor care au „colaborat cu organele”, ci şi pentru a dezvălui mecanismele diabolice folosite de regimul comunist pentru a-i controla pe intelectuali”, conchide Constantin Tănase.
Concursul de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător la CEDO ridică mai multe semne de întrebare pentru reporterii săptămânalului „Ziarul de Gardă”. Ziariştii au aflat că rezultatele au fost prezise de cineva înainte de termen, ceea ce ar putea genera suspiciuni la părerea lor. Contactat de „ZdG”, fostul viceministru al Justiţiei, Nicolae Eşanu, - care spunea încă din iunie că, din surse sigure, ştie doi dintre cei trei candidaţi finali, Vladimir Grosu şi Valeriu Griţco, - a refuzat să divulge sursa care i-a oferit informaţia, precizând doar că „a fost un concurs, rezultatele cărora erau predestinate”. În lista finală pentru CEDO se regăsesc viceminstrul Justiţiei, Vladimir Grosu, şi judecătorii Valeriu Griţco şi Mihail Buruiană.
