România aşteaptă miercuri raportul Comisiei europene privind situaţia justiţiei – un raport de care depind în mare parte şansele de a fi admisă în spaţiul Schengen. Numai că un proiect al raportului, ajuns în presă, indică temerile Uniunii Europene, că în România ar fi demontate instituţiile de bază ale democraţiei.
Se bãnuia, desigur, cã raportul Comisiei Europene despre justitie în România va fi critic si negativ, însã nu într-o asemenea mãsurã si, mai ales, nu pe un asemenea ton.
Din momentul în care au fost primite simultan în Uniune, în 2007, România si Bulgaria au fost tratate identic de cãtre Comisia Europeanã, amândouã supuse aceluiasi procedeu permanent de monitorizare a justitiei. De obicei, rapoartele erau practic identice in retoricã si formulare, acelasi text servind prin copy-paste pentru formularea concluziilor politice în ambele cazuri, intr-asa mãsurã încît într-un an denumirea „Bulgaria“ a supravietuit in draftul final despre România. De astã datã insã e pentru prima oarã cã tonul si formularea sint net diferite.
Sigur, se anunta cã mecanismul de monitorizare va fi mentinut pe termen nedefinit, atat pentru România, cît si pentru Bulgaria, cu toate ca guvernul bulgar s-a luptat mult în ultimele luni pentru a obtine o decuplare de România.
România însã nu e doar criticatã, dar tonul criticilor este nemaiauzit într-un asemenea raport despre o tara membrã în UE. Raportul scrie cã „voinţa politică de a onora angajamentele este superficială“. Despre Parlament se afirmã cã „a eşuat în implementarea deciziilor privind incompatibilitatea şi conflictul de interese“.
Tot asa, "Comisia îşi exprimă îngrijorarea privind recentele presiuni exercitate de membrii Guvernului României şi de politicieni asupra Curţii Constituţionale: acestea sunt intervenţii inacceptabile împotriva unei instituţii judciare independente.“
