De astăzi începe goana tinerilor absolvenţi de licee pentru obţinerea unui loc de studii la universităţile din ţară. Anul acesta, potrivit estimărilor Ministerului Educaţiei, peste 20 de mii de tineri urmează să fie înmatriculaţi în instituţiile de învăţământ superior. Noutatea acestui an este că admiterea se va efectua în baza regulementelor de concurs stabilite de fiecare universitate în parte. Pe acest subiect Valentina Ursu a stat de vorbă cu expertul Institutului „Viitorul”, Corneliu Ciurea.
Europa Liberă: Multe surprize, multe provocări pentru abiturienţi în acest an, pentru că înmatricularea în instituţiile de învăţământ superior s-au schimbat regulile de joc. E pentru binele tânărului, al instituţiei, al statului? Ce scop se urmăreşte?
Formal Ministerul era obligat şi emitea nişte dispoziţii prin care regla fluxurile de studenţi şi stabilea nişte cote pentru Universităţi, dar după aşa numitele examene de admitere care nu există la noi, după admiterea absolvenţilor, Universităţile mai înmatriculau un anumit număr de absolvenţi, fără ca să informeze Ministerul Educaţiei, care ştia despre acest lucru dar se conforma şi nu intervenea.”
Europa Liberă: Păi, universităţile au autonomie!
Corneliu Ciurea: „Da, dar trebuie să funcţioneze după regulile pe care le stabileşte Ministerul şi eu sunt de acord că regula era mult prea strictă, cea stabilită în perioada guvernării comuniste dar, oricum, regula nu a fost anulată pe timpul guvernării Alianţei şi era un fel de debandadă, acum doar că se revine la normal şi legea este astfel abrogată, universităţile obţinând libertatea de a înmatricula absolvenţii.
Este o normalizare, cu asta sunt de acord, dar regulile de joc nu se schimbă radical, pentru că funcţionau şi după 2009.”
Europa Liberă: Se insistă foarte mult pe reforme în educaţie, pe de altă parte l-am auzit pe ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, aducând critici mari la adresa Ministerului Educaţiei, care chipurile nu ar ţine cont de numărul şi specialităţile de care are nevoie economia naţională?
Corneliu Ciurea: „Şi eu sunt la curent cu aceste critici, de altfel expuse şi public, şi am mari probleme în a le accepta. Ministrul Economiei se plânge că nu există tineri care să deţină anumite funcţii de care are nevoie economia noastră sau că, atunci cînd vin, investitorii absolvenţii universităţilor nu sunt capabili să aplice pentru joburile oferite. Ceea ce, probabil, este o poveste, un mit, întrucît cunoaştem şi alte exemple, atunci cînd vin investitorii, de exemplu, în Bălţi, ei cer universităţilor un anumit număr de studenţi şi finanţează aceste locuri, deci este un alt mod de a colabora între investitori şi univeristăţi.
Eu cred că Ministerul Educaţiei de multe ori este făcut „ţap ispăşitor” pentru păcatele altor ministere. Pornesc de la o idee foarte simplă, economia Republicii Moldova care, zic eu, aproape că nu există, nu emite niste solicitări foarte clare şi universităţile nu pot pregăti studenţii în direcţiile dorite de stat pentru că statul nu formulează foarte clar ce doreşte, iar investitorii nu prea vin. ”
Europa Liberă: Şi atunci universităţile pregătesc şomeri?
Corneliu Ciurea: „Nu. Şi asta este un alt mit care ar zice că universitaţile pregătesc şomeri, deşi vreau să vă spun că numărul şomerilor şi statisticile, care nu întotdeauna sunt adevărate, dar statisticile arată că nu sunt mari şi tot statisticile arată că numărul de abiturienţi care îşi găsesc locuri de muncă creşte: în 2011 este mai mare decît in 2010”
Europa Liberă: Deci, tinerii specialişti şi-ar găsi mai uşor un job?
Corneliu Ciurea: „Asta este regula şi în Europa. Astăzi ai nevoie de diploma nu atît pentru a găsi un job anume, ci pentru a fi mai flexibil pentru piaţa muncii şi cu această diplomă ai şanse mai mari să te angajezi. Piaţa nu îţi oferă garanţii, dar regula spune că tinerii cu diplomă se angajează mai uşor decât tinerii fără diplomă. Şi atunci diploma devine un scop în sine chiar dacă după absolvirea universităţii nu vei lucra neapărat în domeniul în care ai fost pregătit.”
Europa Liberă: Poate atunci este explicabilă această goană pentru a obţine cu orice preţ o diplomă?
Corneliu Ciurea: „Da, eu sunt de acord că sistemul este oarecum vicios pentru că încurajează obţinerea de diplome şi nu de cunoştinţe”
Europa Liberă: Mai ales că sunt diplome cumpărate...
Corneliu Ciurea: „Evident, nimeni nu neagă, poate în afară de autorităţi, acest lucru. Trebuie să se intervină pe acest făgaş...”
Europa Liberă: Cum şi cine?
Corneliu Ciurea: „Aici se pune problema creşterii calităţii studiilor, deocamdată eu cred că singura modalitate de a interveni este una instituţională, de a crea Agenţia de asigurare a calităţii, despre care s-a vorbit atît de mult, au fost emise şi două ordonanţe de Guvern, în 2006 şi 2008, şi Agenţia până acum nu a fost creată.
Dacă vreţi, există o cerinţă juridică, legală, dar statul deocamdată, atât statul comunist cît şi cel democrat, dacă mi se îngăduie o asemenea catalogare, nu au catadisit să creeze acestă agenţie care nu va rezolva imediat problemele calităţii, dar, cel puţin, va putea să facă două lucruri majore, în primul rând să ierarhizeze universităţile în funcţie de capacităţi şi nivel de predare, şi al doilea lucru pe care poate să îl facă Agenţia e să sugereze redirecţionarea fluxurilor financiare în funcţie de capacităţile şi nivelul de predare al universităţilor. Cu asta trebuie să se înceapă, că nu vom rezolva imediat problema calităţii, este clar, dar cel puţin de la asta trebuie să începe şi, din păcate, guvernul actual la fel ca şi celelalte, încă nu au creat această Agenţie.”
Europa Liberă: Cu o populaţie de aproape 4 milioane de locuitori, Moldova are nevoie de atâtea zeci de Universităţi?
Corneliu Ciurea: „Eu cred că este un mit că în Moldova există multe universităţi. Da, astăzi avem 34 de universităţi, numărul lor a descrescut, dar vreau să vă atenţionez că acest număr a descrescut nu datorită unei morţi fireşti, ci datorită unor decizii discreţionare luate de Partidul Comuniştilor, care au închis unele universităţi, unele care puteau încă să supravieţuiască. Deci, descreşterea numărului s-a datorat factorului politic, nu unuia economic sau oricărui alt factor, de exemplu, închiderea universitării în funcţie de evaluarea Agenţiei care a spus că universitatea nu este bună.
Faptul că cineva spune că sunt multe universităţi poate că este adevărat, dar încă nu a fost probat, pentru că universităţile continuă să se descurce, iar cele care nu se descurcă de cele mai multe ori nu se descurcă pentru că intervine factorul politic. La început trebuie să normalizăm situaţia, să facem nişte evaluări şi apoi vom putea spune dacă sunt multe sau puţine.”
Europa Liberă: Personal, Corneliu Ciurea este mulţumit de calitatea studiilor în Republica Moldova?
Corneliu Ciurea: „Eu, ca fost lector, pot să vă spun foarte sincer că nu sunt mulţumit, chiar sunt exasperat de nivelul de predare pentru că de mult trebuia să fie schimbate în anumite domenii componenţa chiar a profesorilor, trebuia să vină sânge proaspăt, lucru care nu s-a produs, iar sângele proaspăt care s-a adus a fost educat şi crescut în stil vechi, deci problema persistă.
Dar rezolvarea acestei probleme nu poate să se producă prin măsuri discreţionare abuzive şi prin tăieri de capete. Trebuie să existe şi o voinţă poltică de a face acest lucru, voinţă politică care nu există pentru că ştim prea bine că există partide politice care au nevoie de clientelă la Universităţi şi înregimentează rectori cu hurta în componenţa partidului respectiv, deci nivelul de predare este extrem de scăzut, dar deocamdată nu a fost oferit un program clar cum poate fi acest nivel de predare şi de instruire schimbat.
Eu zic că ar trebui să se meargă pe câteva componente: crearea Agenţiei, schimbarea treptată, graduală, a cadrelor didactice în vârstă, dar fără tăieri de capete şi a treia componentă: schimbarea managementului universitar pentru că este absolut strigător la cer atunci cînd rectorii universităţilor declară foarte franc că problema corupţiei nu este deloc importantă şi asta spune un rector în universitatea căruia corupţia înfloreşte şi că, de fapt, sunt multe alte probleme mult mai presante în universităţi care trebuie să fie rezolvate. Eu în aceste situaţii mă gândesc că cea mai presantă problemă în universităţi este de a construi un gard în jurul clădirii.”
Europa Liberă: Şi ultima întrebare: dacă aţi fi absolvent al clasei a 12-a, aţi prefera să vă continuaţi studiile în Moldova sau peste hotare?
Corneliu Ciurea: „Evident că aş prefera să învăţ peste hotare, deşi am avut această posibilitate şi atunci cînd am mers la studii, dar până la urmă poate că de nevoie, totuşi, am optat pentru o instituţie din Republica Moldova.
Toată lumea preferă să meargă peste hotare, dar nu toată lumea poate să ajungă acolo, majoritatea vor învăţa aici, tocmai de aceea trebuie să îmbunătăţim sistemul nostru.
Vreau să vă mai spun o problemă foarte gravă legat de acest lucru. Este strigător la cer că odrasele guvernanţilor noştri aproape sută la sută învaţă peste hotare. Prin aceasta, de fapt, guvernanţii noştri îşi exprimă neîncrederea faţă de sistemul nostru universitar şi asta demonstrează că ei lucrează prost.”
