Europa Liberă: La Chişinău este aşteptat premierul României Victor Ponta. Ştim că e mai aproape partidul social-democrat din România de partidul democrat din Republica Moldova. Cum vedeţi această vizită?
Marian Lupu: „Deci este un lucru absolut normal. România este ţară vecină pentru Republica Moldova, este stat membru al Uniunii Europene. Noi avem interes în dezvoltarea în continuare a bunelor relaţii de colaborare şi vecinătate cu statul român. Din care motive salut această vizită a domnului Ponta la Chişinău. E şi firesc că domnia sa vine întîi şi întîi de toate în Moldova, de pe poziţia de prim-ministru al României. Cu cea mai mare plăcere voi avea o întrevedere şi cu domnia sa dacă timpul vizitei va permite o asemenea acţiune, amintindu-mi foarte bine de întrevederile pe care le-am avut anterior, inclusiv în cadrul vizitei mele speciale la Bucureşti, în aprilie anul trecut. Dar deja acea întrevedere a avut mai mult un context de relaţii între partide."
Europa Liberă: Ce conotaţii ar avea această vizită din moment ce la Bucureşti situaţia social-politică e într-o criză profundă?
Marian Lupu: „Eu nu aş căuta contexte mai speciale sau contexte ascunse. Indiferent de situaţia politică din interiorul ţării, relaţia dintre state trebuie să se dezvolte. Noi ne aducem aminte de aprilie 2011 cînd Republica Moldova trecea şi ea prin acea criză politică, însă acest lucru, mă refer la situaţia politică internă din Moldova, nu trebuia şi nici nu a fost un context mai specific, care urma să influenţeze vizita mea la Bucureşti. De aceea rămîn pe poziţia că contextul intern în fiecare ţară rămîne o preocupare a ţării, rămîne o responsabilitate a clasei politice din acea ţară. Însă aceste crize nicidecum nu trebuie să ducă la slăbirea relaţiilor de colaborare dintre ţări. Cu atît mai mult că avem multe subiecte pe agenda colaborării bilaterale, care sper că vor fi discutate şi deciziile vor fi adoptate în cadrul vizitei domnului Ponta la Chişinău."
Europa Liberă: La Chişinău este aşteptat şi Secretarul General al OSCE. Pe cît de mult s-a reuşit în evoluţia pe marginea crizei transnistrene?
Marian Lupu: „Cred că pe dimensiunea relansării procesului oficial de negocieri în formatul 5+2 s-au reuşit destul de multe lucruri. Însăşi faptul relansării acestora este o bilă albă în eforturile care au fost depuse de către toate părţile antrenate în acest proces. Ei bine, acţiunile care sînt întreprinse pentru apropierea celor două maluri, pentru dinamizarea proceselor economice, sociale, comerciale la fel sînt aspecte pozitive ale procesului. Dacă este să vorbim însă de mişcarea înainte în procesul propriu-zis de soluţionare a diferendului transnistrean, identificarea şi promovarea unor soluţii politice aici mai avem încă mult de lucru şi rezolvarea acestei probleme în mod evident cere eforturi sporite din partea întregii elite politice din RM, atît a guvernului, a parlamentului, a preşedinţiei, a societăţii civile. Parlamentul are intenţia la fel să vină cu contribuţia sa. Aşteptăm o poziţie din partea Tiraspolului privind formarea unui grup de lucru la Tiraspol, unui grup de lucru la Chişinău, în cazul nostru mă refer la Parlamentul ţării, pentru a forma o platformă parlamentară de desfăşurare a acestui dialog şi pe această cale să susţinem eforturile comune prin promovarea dialogului politic şi a soluţionării definitive a acestei probleme."
Europa Liberă: Ce aşteptări legaţi dumneavoastră de vizita cancelarului german Angela Merkel la Chişinău?
Marian Lupu: „Întîi de toate este o vizită de importanţă simbolică incontestabilă, fiindcă conducătorul de prim rang al unei asemenea ţări ca Germania, un stat lider al Uniunii Europene, are un simbolism profund. E o vizită care va demonstra susţinerea continuă şi susţinerea puternică a Germaniei şi implicit a Uniunii Europene a procesului de integrare europeană a RM. Dincolo de această importanţă politică a vizitei, cred că în cadrul acesteia pot fi discutate subiecte care vizează şi colaborarea bilaterală Germania-Republica Moldova, cît şi contextul mai larg al relaţiilor RM-Uniunea Europeană. Nu putem vorbi despre dialogul dintre RM şi Uniunea europeană în afara problemei transnistrene. Problema transnistreană mereu a fost, este şi va fi unul din elementele de bază a dialogului politic dintre ţara noastră şi UE."
Marian Lupu: „Deci este un lucru absolut normal. România este ţară vecină pentru Republica Moldova, este stat membru al Uniunii Europene. Noi avem interes în dezvoltarea în continuare a bunelor relaţii de colaborare şi vecinătate cu statul român. Din care motive salut această vizită a domnului Ponta la Chişinău. E şi firesc că domnia sa vine întîi şi întîi de toate în Moldova, de pe poziţia de prim-ministru al României. Cu cea mai mare plăcere voi avea o întrevedere şi cu domnia sa dacă timpul vizitei va permite o asemenea acţiune, amintindu-mi foarte bine de întrevederile pe care le-am avut anterior, inclusiv în cadrul vizitei mele speciale la Bucureşti, în aprilie anul trecut. Dar deja acea întrevedere a avut mai mult un context de relaţii între partide."
Europa Liberă: Ce conotaţii ar avea această vizită din moment ce la Bucureşti situaţia social-politică e într-o criză profundă?
Marian Lupu: „Eu nu aş căuta contexte mai speciale sau contexte ascunse. Indiferent de situaţia politică din interiorul ţării, relaţia dintre state trebuie să se dezvolte. Noi ne aducem aminte de aprilie 2011 cînd Republica Moldova trecea şi ea prin acea criză politică, însă acest lucru, mă refer la situaţia politică internă din Moldova, nu trebuia şi nici nu a fost un context mai specific, care urma să influenţeze vizita mea la Bucureşti. De aceea rămîn pe poziţia că contextul intern în fiecare ţară rămîne o preocupare a ţării, rămîne o responsabilitate a clasei politice din acea ţară. Însă aceste crize nicidecum nu trebuie să ducă la slăbirea relaţiilor de colaborare dintre ţări. Cu atît mai mult că avem multe subiecte pe agenda colaborării bilaterale, care sper că vor fi discutate şi deciziile vor fi adoptate în cadrul vizitei domnului Ponta la Chişinău."
Europa Liberă: La Chişinău este aşteptat şi Secretarul General al OSCE. Pe cît de mult s-a reuşit în evoluţia pe marginea crizei transnistrene?
Marian Lupu: „Cred că pe dimensiunea relansării procesului oficial de negocieri în formatul 5+2 s-au reuşit destul de multe lucruri. Însăşi faptul relansării acestora este o bilă albă în eforturile care au fost depuse de către toate părţile antrenate în acest proces. Ei bine, acţiunile care sînt întreprinse pentru apropierea celor două maluri, pentru dinamizarea proceselor economice, sociale, comerciale la fel sînt aspecte pozitive ale procesului. Dacă este să vorbim însă de mişcarea înainte în procesul propriu-zis de soluţionare a diferendului transnistrean, identificarea şi promovarea unor soluţii politice aici mai avem încă mult de lucru şi rezolvarea acestei probleme în mod evident cere eforturi sporite din partea întregii elite politice din RM, atît a guvernului, a parlamentului, a preşedinţiei, a societăţii civile. Parlamentul are intenţia la fel să vină cu contribuţia sa. Aşteptăm o poziţie din partea Tiraspolului privind formarea unui grup de lucru la Tiraspol, unui grup de lucru la Chişinău, în cazul nostru mă refer la Parlamentul ţării, pentru a forma o platformă parlamentară de desfăşurare a acestui dialog şi pe această cale să susţinem eforturile comune prin promovarea dialogului politic şi a soluţionării definitive a acestei probleme."
Europa Liberă: Ce aşteptări legaţi dumneavoastră de vizita cancelarului german Angela Merkel la Chişinău?
Marian Lupu: „Întîi de toate este o vizită de importanţă simbolică incontestabilă, fiindcă conducătorul de prim rang al unei asemenea ţări ca Germania, un stat lider al Uniunii Europene, are un simbolism profund. E o vizită care va demonstra susţinerea continuă şi susţinerea puternică a Germaniei şi implicit a Uniunii Europene a procesului de integrare europeană a RM. Dincolo de această importanţă politică a vizitei, cred că în cadrul acesteia pot fi discutate subiecte care vizează şi colaborarea bilaterală Germania-Republica Moldova, cît şi contextul mai larg al relaţiilor RM-Uniunea Europeană. Nu putem vorbi despre dialogul dintre RM şi Uniunea europeană în afara problemei transnistrene. Problema transnistreană mereu a fost, este şi va fi unul din elementele de bază a dialogului politic dintre ţara noastră şi UE."
