Ministerul Agriculturii estimeazã cã ploile puternice dar mai ales seceta au provocat deja pagube de aproape 900 de milioane de lei vara aceasta. La o ședințã a Comisia pentru Situaţii Excepţionale, premierul Vlad Filat a spus azi că agricultorii care au avut de suferit vor fi despãgubiți, dar cã despãgubirile vor fi plãtite după analizarea minuțioasã a fiecãrui caz în parte. Pe de altă parte mesageri ai unor asociaţii de agricultori spun că pagubele sunt mult peste estimările prealabile, sugerînd cabinetului de miniştri să convină cu producătorii agricoli asupra unor măsuri complexe de ajutorare a ramurii. Detalii de la Liliana Barbăroşie.
La început de an se conta pe venituri din agricultură de 15 miliarde de lei. Acum însă ministerul de resort spune că suma se va micşora cu aproape un miliard, şi asta dacă seceta nu va continua. Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, spune că pentru a-i sprijini pe agricultorii în pierdere vor fi necesare şi ajutoare din exterior:
„Din surse interne vom identifica 4,7 milioane lei pentru a compensa cheltuielile la irigare. Dar avem nevoie de surse pentru seminţe, pentru furaje, ca să nu avem situaţii când se va sacrifica şeptelul, şi pentru îngrăşăminte. Noi cu forţe proprii am putea ieşi şi am ieşit nu o dată. Dar noi trebuie să intervenim mai mult, ca să nu admitem falimentarea agricultorilor şi la afectarea securităţii alimentare.”
Guvernul nu a anunţat deocamdată suma pe care are de gând să o cheltuiască sau să o solicite din exterior. Premierul Vlad Filat le-a atras însă atenţia agricultorilor să nu mizeze pe despăgubirea tuturor pierderilor, şi nici pe mărinimia oarbă din partea autorităţilor:
„Atunci când vom avea evaluarea finală, vom şti exact şi solicitările pe care trebuie să le facem. Dar această sumă a pierderilor enunţată nu înseamnă obligatoriu finanţare de la buget sau din partea partenerilor. Sunt anumite pierderi pe care trebuie să şi le asume şi agricultorii. În orice domeniu sunt venituri, dar şi pierderi. Mai ales că pierderile urmau să fie acoperite şi prin asigurări, care sunt subvenţionate puternic din partea statului. Şi eu nu întâmplător am atenţionat că noi nu vom accepta ca cineva să încerce să speculeze pe această situaţia în vederea îmbogăţirii nejustificate.”
Potrivit statisticilor, doar 3 la sută din terenurile agricole sunt la acest moment asigurate de calamităţi, la această măsură de protecţie subvenţionată de stat apelând doar în jur de vreo 500 de agricultori.
Pe de altă parte, un studiu recent al centrului de analiză Expert Grup lansează critici la adresa guvernului pentru că din 2010 şi până acum a cheltuit un fond destinat situaţiilor excepţionale, fondul de rezervă, doar 13 milioane pentru lupta cu consecinţele intemperiilor şi de două ori mai mult - pentru deplasările oficialilor peste hotare. Iată cum a răspuns premierul acestor critici:
„Fondul de rezervă are şi această destinaţie - deplasări neprevăzute. Dar şi situaţii excepţionale. Nu poţi prevede totul la început de an.”
Seceta a afectat în acest an o treime din culturile de grâu, le-a înjumătăţit pe cele de cartofi, le-a distrus cu desăvârşire pe cele de rapiţă şi le ameninţă pe cele de porumb, floarea soarelui şi sfecla de zahăr. Potrivit unor estimări, aceasta ar putea provoca o scumpire de până la 20 la sută a produselor agricole. Ministrul Bumacov a admis că s-ar putea scumpi chiar şi pâinea, dar nu în proporţiile în care să declanşeze stările alarmiste anticipate de unii politicieni. Întrucât cota parte a făinii în preţul pâinii nu este decisivă.
La început de an se conta pe venituri din agricultură de 15 miliarde de lei. Acum însă ministerul de resort spune că suma se va micşora cu aproape un miliard, şi asta dacă seceta nu va continua. Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, spune că pentru a-i sprijini pe agricultorii în pierdere vor fi necesare şi ajutoare din exterior:
„Din surse interne vom identifica 4,7 milioane lei pentru a compensa cheltuielile la irigare. Dar avem nevoie de surse pentru seminţe, pentru furaje, ca să nu avem situaţii când se va sacrifica şeptelul, şi pentru îngrăşăminte. Noi cu forţe proprii am putea ieşi şi am ieşit nu o dată. Dar noi trebuie să intervenim mai mult, ca să nu admitem falimentarea agricultorilor şi la afectarea securităţii alimentare.”
Guvernul nu a anunţat deocamdată suma pe care are de gând să o cheltuiască sau să o solicite din exterior. Premierul Vlad Filat le-a atras însă atenţia agricultorilor să nu mizeze pe despăgubirea tuturor pierderilor, şi nici pe mărinimia oarbă din partea autorităţilor:
„Atunci când vom avea evaluarea finală, vom şti exact şi solicitările pe care trebuie să le facem. Dar această sumă a pierderilor enunţată nu înseamnă obligatoriu finanţare de la buget sau din partea partenerilor. Sunt anumite pierderi pe care trebuie să şi le asume şi agricultorii. În orice domeniu sunt venituri, dar şi pierderi. Mai ales că pierderile urmau să fie acoperite şi prin asigurări, care sunt subvenţionate puternic din partea statului. Şi eu nu întâmplător am atenţionat că noi nu vom accepta ca cineva să încerce să speculeze pe această situaţia în vederea îmbogăţirii nejustificate.”
Potrivit statisticilor, doar 3 la sută din terenurile agricole sunt la acest moment asigurate de calamităţi, la această măsură de protecţie subvenţionată de stat apelând doar în jur de vreo 500 de agricultori.
Pe de altă parte, un studiu recent al centrului de analiză Expert Grup lansează critici la adresa guvernului pentru că din 2010 şi până acum a cheltuit un fond destinat situaţiilor excepţionale, fondul de rezervă, doar 13 milioane pentru lupta cu consecinţele intemperiilor şi de două ori mai mult - pentru deplasările oficialilor peste hotare. Iată cum a răspuns premierul acestor critici:
„Fondul de rezervă are şi această destinaţie - deplasări neprevăzute. Dar şi situaţii excepţionale. Nu poţi prevede totul la început de an.”
Seceta a afectat în acest an o treime din culturile de grâu, le-a înjumătăţit pe cele de cartofi, le-a distrus cu desăvârşire pe cele de rapiţă şi le ameninţă pe cele de porumb, floarea soarelui şi sfecla de zahăr. Potrivit unor estimări, aceasta ar putea provoca o scumpire de până la 20 la sută a produselor agricole. Ministrul Bumacov a admis că s-ar putea scumpi chiar şi pâinea, dar nu în proporţiile în care să declanşeze stările alarmiste anticipate de unii politicieni. Întrucât cota parte a făinii în preţul pâinii nu este decisivă.
