Cotidianul Romania libera acorda astazi atentie subiectului votului românilor din afara tarii. La refendumul din 29 iulie, cand românii vor trebui sa spuna da sau nu in chestiunea demiterii presedintelui Traian Basescu, se pare vor trebui sa voteze cel putin jumatate plus 1 din numarul celor inscrisi pe listele de vot. Sub presiune ainternationala, guvernul de la Bucuresti a trebuit sa renunte la modificarea legii, prin care dorea sa impuna validarea referendumului cu numai jumatate din cei veniti la vot. In aceste conditii, din nou, optiunea românilor din strainatate poate inclina balanta, asa cum s-a intamplat la alegerile prezidentiale din 2009. Social-democratul Mircea Geoana a pierdut la mica distanta in favoarea lui Basescu.
Romania libera recompune tabloul pozitiilor exprimate de actuala putere, reprezentata de Uniunea Social-Liberala (social-democrati, liberali si conservatori). Ocupantul interimar al postului de presedinte al tarii, liberalul Crin Antonescu, a declarat anul trecut ca nu i se pare normal ca românii din afara tarii sa voteze si ca ar trebui, poate, conditionat acest drept de rezidenta fiscala (adica omul sa plateasca impozite in România, nu in alta tara). Dupa cum se stie, incercarile repetate ale fostului ministru de externe Teodor Baconschi de a promova votul din corespondenta au fost blocate de refuzul constant al partidelor din USL.
Un comentariu din Adevarul, semnat de Mircea Vasilescu, descrie impasul grav in care se afla România, o data ce cuplul premier-presedinte interimar, reprezentat de Victor Ponta si Crin Antonescu, si-a aratat deja limitele. In afara de suspendarea lui Basescu, cei doi politicieni n-au putut propune nimic, in afara unor „fleacuri de carpeala, bune de ametit electoratul”, spune comentatorul: scaderea TVA la paine, renuntarea la taxa TV-radio si alte asemenea. In schimb, masurile luate in ritm alert de noua putere au condus la o reactie internationala extrem de puternica. „Ne-am ridicat in cap iarasi tot Occidentul, care se uita la Romania ca la o democratie imatura”, mai scrie Mircea Vasilescu.
In editorialul Romaniei libere, semnat de Sabina Fati, se vorbeste despre „ucrainizarea României” – un stadiu atins prin deciziile abuzive ale USL, si care au creat in randul partenerilor euroatlantici impresia ca „tara poate fi oricand destabilitzata de majoritati parlamentare razbunatoare, care au interese in afara Uniunii Europene”.
Aceasta opinie ar fi alimentata si de repetarea situatiei din ani anteriori, cand Uniunea Europeana a putut constata legaturi la varf cu politicienii romani ale unor grupari de crima organizata. In zilele din urma, Departamentul National Anticoruptie a pus sub ancheta doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care incercau sa-si traficheze influenta in plan politic. Unul dintre ei a amenintat-o explicit pe jurnalista de investigatii Ondine Ghergut, de la Romania lbiera, pentru publicarea in presa a stenogramelor doveditoare.
Intr-un articol existent inca de ieri dupa amiaza pe site-ul aceluiasi cotidian, Alina Mungiu-Pippidi este convinsa ca românii au totusi o mare sansa in 2012: sa-si exprime pozitia direct, la urne. Au folosit deja acest prilej la alegerile locale de luna trecuta, o vor face la referendumul pentru demiterea presedintelui Basescu, la legislativele din toamna si poate si la prezidentiale anticipate.
