Ion Grosu: „Citesc foarte des cărţile care îmi sunt utile şi undeva 10-15 la sută cărţile care mă distrează, cărţile de relaxare pe care le iau în călătorii sau seara înainte de somn, adică cărţi mai uşoare.”
Europa Liberă: Cum selectezi cărţile care zici că îți sunt utile? După ce criterii te conduci?
Ion Grosu: „Cel mai des în librării răsfoiesc cartea, pot citi chiar pînă la 10-15 pagini pînă îmi dau seama că doresc să cumpăr această carte. Recent am descoperit o carte care este o mică revelaţie pentru mine. Se numeşte „Gemba Kaizen”, din japoneză ar fi îmbunătăţirea perpetuă la locul de muncă. Este o carte de management, management tipic pentru companiile japoneze. Este scrisă de Masaaki Imai.
Din această carte aflăm de ce companiile japoneze au o productivitate atît de bună fără a pune accent neapărat pe inovaţii. Şi sunt istorii, inclusiv, care, imaginate pentru Republica Moldova, ar părea imposibile.
De exemplu, un şef de companie care a pus prioritar în management curăţenia. Şi el personal curăţă în fiecare dimineaţă veceurile la el în companie. El fiind preşedintele unei reţele de distribuţie naţională în Japonia. Un alt preşedinte de companie ajunge împreună cu copii lui să curăţe spaţiul public din jurul casei lui şi apoi să curăţe nişte veceuri închise de autorităţile publice pentru că nu avea nimeni grijă de ele. Şi el convinge primăria să redeschidă acele veceuri publice cu promisiunea că în fiecare dimineaţă le va curăţi. Şi multe alte istorii din astea practice în care vedem cum solidaritatea şi responsabilitatea japonezilor crează din ei o naţiune foarte, foarte diferită.”
Europa Liberă: Astăzi, se spune că tot mai puţini tineri au pasiune faţă de citit. Cum îi readucem la carte?
Ion Grosu: „Eu nu cred că tinerii de acum citesc mai puţin decît tinerii de mai demult. Mai mult decît atît, cercetările făcute în alte societăţi, de exemplu în SUA, arată că tinerii, cu cît sunt mai integraţi în tehnologiile noi, în reţelele de socializare, cu atît mai multe cărţi citesc. Tehnologiile noi şi reţelele de socializare permit propagarea unor cărţi, unor idei, unor comportamente mult mai uşor decît înainte, cînd oamenii erau mai puţin integraţi în societate. Acum ei sunt foarte uniţi, foarte apropiaţi şi dacă e cool, sau dacă e la modă o anumită carte sau alta, ea foarte des devine un fel de lectură obligatorie.”
