Linkuri accesibilitate

Ajutoarele sociale și cele de șomaj între necesitate și abuzuri


Un interviu cu Valentina Buliga, ministru al muncii.


Ministrul Muncii, Valentina Buliga a declarat Europei Libere că Ministerul său va încerca să combată abuzul în cazul ajutorului de şomaj şi cu ajutorul Serviciului de Grăniceri. Miercuri, la şedinţa de guvern, premierul Vlad Filat a criticat faptul că multă lume abuzează de sistemul social, inclusiv că iau ajutor de şomaj, după care pleacă să lucreze în străinătate.

Europa Liberă: Doamnă ministră, sunt sau nu lacune astăzi în modul în care sunt acordate ajutoarele atît de şomaj, cît şi cele sociale?

Valentina Buliga: „Sigur că există. Există pentru că mereu crearea unui nou sistem de protecţie socială este mai complicat de realizat aşa cum ni l-am propus. Din lipsa de cunoştinţe, din lipsa de informare, din lipsa de cadre specializate, din lipsa de comunicare între instituţiile statului implicate în acest proces şi nivelul de cunoaştere a drepturilor şi obligaţiunilor persoanelor. De aceea suntem într-un proces de continuă îmbunătăţire a acestor două sisteme.

În primul caz este vorba despre un risc asigurat, atunci cînd persoana rămîne fără un loc de muncă. Deci, este vorba despre ajutorul de şomaj de care beneficiază pe o anumită perioadă pînă îşi regăseşte un loc de muncă. Şi în cazul doi este vorba despre ajutorul social care a fost, de fapt, conceput ca un program de bază a Guvernului. Pentru a ajuta persoanele sărace în tendinţa noastră de a combate sărăcia şi a ridica nivelul de bunăstare.”

Europa Liberă: Echilibrarea plăţii între ajutorul de şomaj şi cel social la salariul minim pe economie ar fi o soluţie?

Valentina Buliga: „Această modificare noi deja am realizat-o. Pentru că este legată de salariu mediu pe economie. Şi a fost revăzută şi plata. Pentru că am avut situaţii cînd persoanele erau facilitate într-un fel să primească alocaţia de şomer, decît să-şi caute un loc de muncă. Şi ca lucrul acesta să nu se întâmple s-au modificat cadrul legislativ şi normativ.”

Europa Liberă: Este adevărat că în anumite cazuri unii cetăţeni vin să se înregistreze la Oficiul Forţei de Muncă, iar imediat după asta ce fac asta, dispar spre direcţia de răsărit, de asfinţit?

Valentina Buliga: „Nu este exclus. De aceea şi ne propunem acum un nou sistem informaţional. Care are menirea să asigure evidenţa veniturilor, evidenţa familiilor, structura familiilor. Să avem şi o legătură cu Serviciul de Grăniceri pentru a putea verifica cu adevărat dacă persoana este în ţară sau este plecată peste hotare în căutarea unui loc de muncă. Trebuie să avem acces la aceste informaţii pentru a exclude anumite situaţii cînd persoanele pleacă peste hotarele ţării şi muncesc acolo. Apoi revin acasă, nu declară veniturile se înregistrează în continuare că au statut de şomer şi mai beneficiază şi de ajutor social din partea statului.”

Europa Liberă: Dar ce trebuie să facă persoana dată, dacă ea într-adevăr nu-şi găsea un loc de lucru în Republica Moldova? Să nu se mai adreseze la Oficiul Forţei de Muncă?

Valentina Buliga: „Nu, Doamne fereşte! Să nu se înţeleagă aşa. Persoana care a plecat peste hotarele ţării şi a găsit un loc de muncă, admitem că este chiar nedeclarat, sau neformalizat. Oricum muncind chiar la negru are un venit. Responsabilitatea persoanei să declare despre venitul pe care îl are, asta este ideea. Migraţia este un fenomen care poate fi reglementat. Şi atunci cînd statul Republica Moldova încă nu are suficiente locuri de muncă noi trebuie să asigurăm această posibilitatea.

Prin diferite instrumente, cum ar fi, spre exemplu, şi acordurile privind migraţia de muncă care sunt un instrument foarte bun pentru a proteja cetăţenii. Cum avem, spre exemplu, acord încheiat cu Italia, urmează să semnăm cu Federaţia Rusă, cu Israel. Ideea era ca persoanele să declare veniturile, indiferent că le primesc legal sau ilegal. Pentru ca să putem estima venitul global al familiei. Ca ulterior, conform legii, avînd această normă minimă garantată pentru fiecare familie, să vedem care este valoarea ajutorului social.”

Europa Liberă: Să admitem că eu sunt înregistrată la Oficiul Forţei de Muncă în calitate de şomer. Nu am oportunităţi acasă şi nu îmi pot găsi un job pe potriva aşteptărilor mele. Plec în căutarea unui loc de muncă peste hotare. Eu plec peste hotare şi acolo încă nu am găsit locul de muncă. Aici, rămân ca şomer?

Valentina Buliga: „Da. Rămâneți ca şomer înregistrat la Agenţie. Sunteţi în lista de aşteptare a unui loc de muncă. Iar în cazul cînd fiind şomer munciţi temporar, sau neformal şi aveţi un venit, sunteţi obligată şi atunci cînd vă adresaţi şi după ajutor social să declaraţi valoare venitului.”

Europa Liberă: Cît constituie astăzi ajutorul de şomaj şi cel social?

Valentina Buliga: „Ajutorul de şomaj depinde şi de valoarea salariului primit. Ajutorul social este în dependenţa de structura familie. pentru familia cu un copil, spre exemplu, valoare ajutorului social este de 685 de lei, pentru cea cu doi copii – 850 de lei, iar pentru familia cu trei şi mai mulţi copii – 1100 de lei. Dar aceasta nu înseamnă că familia nu trebuie să întreprindă acţiuni ca să iasă singură din situaţia dificilă.

Să-şi caute un loc de muncă, să nu refuze un loc de muncă, chiar dacă este cu un salariu mai mic decît valoare ajutorului social. Nu în zadar prin norma legală nu se calculează ca venit o parte din salariu, ca să-i motivăm pe cei pe care îi mai avem cu salarii mici. La fel şi legătura dintre ajutorul social şi încadrarea în câmpul muncii este asigurată prin lege.

Şomerul atunci cînd i se oferă un loc de muncă şi el refuză să muncească, atunci nu va mai avea dreptul să scrie o cerere pentru ajutor social. Pentru că noi ne dorim ca societatea să fie cei sănătoşi, puternici şi să se încadreze în circuitul economic şi să muncească atunci cînd are această posibilitate.

În cazul în care nu are această posibilitate, statul vine pe o anumită perioadă cu sprijin şi ajutor. Iar eforturile trebuie să fie din ambele părţi. Statul de ajută - implică-te şi tu. Pentru că nu ne dorim să dezvoltăm dependenţa, parazitismul social.”

Europa Liberă: Într-un cuvânt să nu fie irosit banul public la capitolul cheltuieli.

Valentina Buliga: „Absolut corect. Să nu fie irosit banul public, care sunt banii cetăţenilor oneşti care muncesc şi contribuie la bugetul de stat.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG