În urmă cu 63 de ani, în noaptea de 5 spre 6 iulie, peste 40.000 de persoane din toată Moldova au fost deportate în Siberia de catre autorităţile sovietice. Mulţi din ei nu s-au mai întors niciodată. La Chişinau a avut loc o ceremonie de comemorare a acestora la care a fost şi corespondenta Europei Libere Lucia Diaconu.
Cîteva sute de persoane i-au comemorat azi pe deportaţi într-un miting la care au fost prezenţi şi demnitarii cu cele mai importante funcţii în stat. Manifestaţia a avut loc în scuarul Gării Feroviare unde autorităţile au promis de mai mulţi ani să ridice un monument pentru victimele deportărilor în locul pietrei comemorative de acum. Cu 63 de ani în urmă, multe persoane considerate duşmani ai puterii sovietice au fost urcate în tren la gara din Chişinău şi duse apoi în regiuni îndepărtate ale fostei Uniuni Sovietice.
Ştefan Cregănuţă din Băcioi avea 21 de ani cînd a fost ridicat împreună cu părinţii săi şi dus în regiunea Tiumeni din Siberia, unde 8 ani a lucrat la tăiat pădurea:
„La ora 12 de noapte au venit şi ne-au arestat. Pentru ce? Nu ştiam nimic... Ne-au încărcat în vagoane de vite, au închis uşile, au pus lăcăţile şi doi soldaţi, unul de-o parte şi altul de-o parte, şedeau şi ne-am pornit. Dar numai noaptea mergeam, 15 sutce am mers pe drum. N-aveam ce mînca, mureau oamenii prin vagoane. Doamne-dumnezeule ce era... Şi am ajuns acolo şi n-aveam unde să tragem. Ne-au dus într-o koniuşne de-a lor, unde erau caii de-a lor puşi. Era o sobă de fier şi cinci familii şedeu într-o comnată de-aceea şi n-avem unde să ne culcăm şi la pămînt dormeam. O fost amar greutate...”
Nici după ce s-au întors la baştină mulţi dintre foştii deportaţi nu au avut o viaţă uşoară. Cele mai multe victime se consideră şi azi nedreptăţite, pentru că nu şi-au recuperat averea şi nu au primit compensaţii băneşti pe măsură.
„Aproape 25 de ani de cînd tot umblăm, am dat şi în judecată, de trei ori ne-au pierdut dosarele şi-apoi am fost nevoită să iau un avocat...” ne-a spus Margareta Cemîrtan-Spînu din Mihăilenii Vechi, raionul Rîşcani care speră că pînă la urmă va fi totuşi despăgubită.
Preşedintele Nicolae Timofti prezent la miting a vorbit cu părere de rău despre faptul că încă nu toate victimele deportărilor au fost repuse în drepturi.
„În Republica Moldova, unde încercăm să construim un stat de drept, victimele deportărilor şi urmaşii lor trebuie repuse în drepturile lor morale şi patrimoniale. Avem legi care prevăd reabilitarea persoanelor deportate şi aceste legi trebuie aplicate. Încurajez autorităţile publice locale şi alte instituţii de stat să participe la acest proces.”
„Vom încerca să vorbim mai puţin, să abundăm cu mai puţine declaraţii manifestările pe care le avem împreună, dar să facem mai mult,” le-a promis premierul Filat foştilor deportaţi.
Promisiuni le-a făcut şi primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă care i-a asigurat că la anul monumentul făgăduit va fi în sfîrşit înălţat. Deşi la miting a venit şi preşedintele parlamentului Marian Lupu, acesta s-a lăsat doar văzut nu şi auzit de cei prezenţi la manifestaţie.
Cîteva sute de persoane i-au comemorat azi pe deportaţi într-un miting la care au fost prezenţi şi demnitarii cu cele mai importante funcţii în stat. Manifestaţia a avut loc în scuarul Gării Feroviare unde autorităţile au promis de mai mulţi ani să ridice un monument pentru victimele deportărilor în locul pietrei comemorative de acum. Cu 63 de ani în urmă, multe persoane considerate duşmani ai puterii sovietice au fost urcate în tren la gara din Chişinău şi duse apoi în regiuni îndepărtate ale fostei Uniuni Sovietice.
Ştefan Cregănuţă din Băcioi avea 21 de ani cînd a fost ridicat împreună cu părinţii săi şi dus în regiunea Tiumeni din Siberia, unde 8 ani a lucrat la tăiat pădurea:
„La ora 12 de noapte au venit şi ne-au arestat. Pentru ce? Nu ştiam nimic... Ne-au încărcat în vagoane de vite, au închis uşile, au pus lăcăţile şi doi soldaţi, unul de-o parte şi altul de-o parte, şedeau şi ne-am pornit. Dar numai noaptea mergeam, 15 sutce am mers pe drum. N-aveam ce mînca, mureau oamenii prin vagoane. Doamne-dumnezeule ce era... Şi am ajuns acolo şi n-aveam unde să tragem. Ne-au dus într-o koniuşne de-a lor, unde erau caii de-a lor puşi. Era o sobă de fier şi cinci familii şedeu într-o comnată de-aceea şi n-avem unde să ne culcăm şi la pămînt dormeam. O fost amar greutate...”
Nici după ce s-au întors la baştină mulţi dintre foştii deportaţi nu au avut o viaţă uşoară. Cele mai multe victime se consideră şi azi nedreptăţite, pentru că nu şi-au recuperat averea şi nu au primit compensaţii băneşti pe măsură.
„Aproape 25 de ani de cînd tot umblăm, am dat şi în judecată, de trei ori ne-au pierdut dosarele şi-apoi am fost nevoită să iau un avocat...” ne-a spus Margareta Cemîrtan-Spînu din Mihăilenii Vechi, raionul Rîşcani care speră că pînă la urmă va fi totuşi despăgubită.
Preşedintele Nicolae Timofti prezent la miting a vorbit cu părere de rău despre faptul că încă nu toate victimele deportărilor au fost repuse în drepturi.
„În Republica Moldova, unde încercăm să construim un stat de drept, victimele deportărilor şi urmaşii lor trebuie repuse în drepturile lor morale şi patrimoniale. Avem legi care prevăd reabilitarea persoanelor deportate şi aceste legi trebuie aplicate. Încurajez autorităţile publice locale şi alte instituţii de stat să participe la acest proces.”
„Vom încerca să vorbim mai puţin, să abundăm cu mai puţine declaraţii manifestările pe care le avem împreună, dar să facem mai mult,” le-a promis premierul Filat foştilor deportaţi.
Promisiuni le-a făcut şi primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă care i-a asigurat că la anul monumentul făgăduit va fi în sfîrşit înălţat. Deşi la miting a venit şi preşedintele parlamentului Marian Lupu, acesta s-a lăsat doar văzut nu şi auzit de cei prezenţi la manifestaţie.
