Misiunea OSCE în Moldova şi Ambasada Austriei la Chişinău au organizat astăzi un atelier de lucru pentru a discuta cu reprezentanţi ai ministerelor, ai poliţiei şi organizaţiilor neguvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului despre adăpostirea femeilor, victime ale violenţei domestice. Cum îşi pot uni eforturile cele două maluri ale Nistrului pentru a ajuta victimele violenţei în familie, a încercat să afle Tamara Grejdeanu.
Reabilitarea victimelor violenţei domestice şi adăpostirea lor într-un centru unde ar primi asistenţă gratuită din partea specialiştilor, aceasta este calea pe care ar trebui să o urmeze toate femeile care au fost supuse violenţei, cel puţin aşa cred mai mulţi membri ai instituţiilor care lucrează cu aceste femei.
Pe de altă parte, autorităţile ar trebui să câştige încrederea victimelor, întrucât femeile care au avut de suferit se tem şi nu mai cred că le poate cineva ajuta, ne spune vicepreşedintele raionului Cahul, responsabil pe probleme sociale, Elena Bacalu:
„Sunt doar o mică parte din aceste persoane care se adresează cu problemele lor, sunt o parte din ele care sunt depistate de unele organizaţii neguvernamentale sau unele organizaţii cu funcţie de răspundere, dar o bună parte, cea mai mare parte din ele probabil că nu se adresează şi nici nimeni nu este receptiv la problemele cu care se confruntă aceste persoane.”
Dacă în Republica Moldova persoanele care au fost supuse violenţei pot apela la servicii sociale pentru femei şi pot cere un adăpost, atunci în regiunea transnistreană victimele violenţei nu pot beneficia de acest sprijin, menţionează juristul Centrului „Resonance”, care acordă asistenţă juridică femeilor, Alexei Balan, care a subliniat importanţa colaborării dintre cele două maluri ale Nistrului, în ajutorarea victimelor violenţei în familie:
„Ar fi bine dacă am putea trimite femeile pentru reabilitare şi aici, în Moldova, am dori şi noi să avem centre unde am putea acorda susţinere victimelor violenţei domestice. De asemenea este importantă cooperarea informaţională, ar trebui un şir de instruiri pentru organele administraţiei noastre, pentru că ei nu participă la astfel de întruniri. Şi plus la toate, ar fi bine să avem un cadrul legal, la baza căruia ar fi legea din Republica Moldova.”
Pe lângă asistenţă psihologică femeile care au probleme în familie au nevoie şi de asistenţă juridică, ne spune directoarea centrului „Lada” din Bender, care acordă asistenţă victimelor violenţei, Ludmila Melnicenco:
„Noi ne străduim să îi explicăm femeii că soarta ei o pot avea şi copiii, dar este greu să lucrăm atunci când nu există legi în acest domeniu. Sperăm că totuşi o astfel de lege va fi adoptată şi atunci vom putea proteja femeile şi copiii care au avut de suferit din cauza violenţei în familie.”
Combaterea violenţei în familie este o cauză pentru care pot lupta împreună cele două maluri ale Nistrului, crede experta din Austria, Maria Rosslhumer, care a subliniat importanţa schimbului de experienţă în sprijinirea femeilor, a instituţiilor specializate de pe malul drept şi stâng al Nistrului:
„Cred că astfel de întruniri oferă posibilitatea de a uni două părţi ale Moldovei. Discuţiile în comun, schimbul de informaţii şi opinii îi poate apropia. Ei trebuie să facă schimb de experienţă pentru că, am auzit de la participanţii din partea transnistreană, ei au aceleaşi probleme legate de violenţa în familie.”
Specialiştii sunt de părere că experienţa Austriei, unde adăposturile şi serviciile sociale pentru femei au reuşit să câştige încrederea victimelor, ar putea fi un model pentru autorităţile moldoveneşti, care ar trebui să se implice în adăpostirea şi acordarea serviciilor victimelor violenţei domestice de pe ambele maluri ale Nistrului.
Reabilitarea victimelor violenţei domestice şi adăpostirea lor într-un centru unde ar primi asistenţă gratuită din partea specialiştilor, aceasta este calea pe care ar trebui să o urmeze toate femeile care au fost supuse violenţei, cel puţin aşa cred mai mulţi membri ai instituţiilor care lucrează cu aceste femei.
Pe de altă parte, autorităţile ar trebui să câştige încrederea victimelor, întrucât femeile care au avut de suferit se tem şi nu mai cred că le poate cineva ajuta, ne spune vicepreşedintele raionului Cahul, responsabil pe probleme sociale, Elena Bacalu:
„Sunt doar o mică parte din aceste persoane care se adresează cu problemele lor, sunt o parte din ele care sunt depistate de unele organizaţii neguvernamentale sau unele organizaţii cu funcţie de răspundere, dar o bună parte, cea mai mare parte din ele probabil că nu se adresează şi nici nimeni nu este receptiv la problemele cu care se confruntă aceste persoane.”
Dacă în Republica Moldova persoanele care au fost supuse violenţei pot apela la servicii sociale pentru femei şi pot cere un adăpost, atunci în regiunea transnistreană victimele violenţei nu pot beneficia de acest sprijin, menţionează juristul Centrului „Resonance”, care acordă asistenţă juridică femeilor, Alexei Balan, care a subliniat importanţa colaborării dintre cele două maluri ale Nistrului, în ajutorarea victimelor violenţei în familie:
„Ar fi bine dacă am putea trimite femeile pentru reabilitare şi aici, în Moldova, am dori şi noi să avem centre unde am putea acorda susţinere victimelor violenţei domestice. De asemenea este importantă cooperarea informaţională, ar trebui un şir de instruiri pentru organele administraţiei noastre, pentru că ei nu participă la astfel de întruniri. Şi plus la toate, ar fi bine să avem un cadrul legal, la baza căruia ar fi legea din Republica Moldova.”
Pe lângă asistenţă psihologică femeile care au probleme în familie au nevoie şi de asistenţă juridică, ne spune directoarea centrului „Lada” din Bender, care acordă asistenţă victimelor violenţei, Ludmila Melnicenco:
„Noi ne străduim să îi explicăm femeii că soarta ei o pot avea şi copiii, dar este greu să lucrăm atunci când nu există legi în acest domeniu. Sperăm că totuşi o astfel de lege va fi adoptată şi atunci vom putea proteja femeile şi copiii care au avut de suferit din cauza violenţei în familie.”
Combaterea violenţei în familie este o cauză pentru care pot lupta împreună cele două maluri ale Nistrului, crede experta din Austria, Maria Rosslhumer, care a subliniat importanţa schimbului de experienţă în sprijinirea femeilor, a instituţiilor specializate de pe malul drept şi stâng al Nistrului:
„Cred că astfel de întruniri oferă posibilitatea de a uni două părţi ale Moldovei. Discuţiile în comun, schimbul de informaţii şi opinii îi poate apropia. Ei trebuie să facă schimb de experienţă pentru că, am auzit de la participanţii din partea transnistreană, ei au aceleaşi probleme legate de violenţa în familie.”
Specialiştii sunt de părere că experienţa Austriei, unde adăposturile şi serviciile sociale pentru femei au reuşit să câştige încrederea victimelor, ar putea fi un model pentru autorităţile moldoveneşti, care ar trebui să se implice în adăpostirea şi acordarea serviciilor victimelor violenţei domestice de pe ambele maluri ale Nistrului.
