Patronii întreprinderilor mici şi mijlocii din ţară se plâng de accesul limitat la finanţări. Oamenii de afaceri spun că dobânzile înalte pe care le cer băncile şi susţinerea insuficientă din partea statului i-ar împiedica să se dezvolte, ei fiind nevoiţi să-şi abandoneze afacerile. Deşi recunosc că susţinerea din partea statului este modestă, reprezentanţii Ministerului Economiei şi ai Băncii Naţională spun că vina pentru eşecul afacerii o poartă managerii întreprinderilor, cărora le-ar lipsi cultura managerială. Detalii are Diana Răileanu:
Liliana Zavulan este patroana unei întreprinderi de prelucrare a cărnii din satul Bardar, raionul Ialoveni. Femeia spune că a pornit afacerea cu banii pe care soţul ei i-a pus deoparte muncind peste hotare. Dobânzile înalte pe care le cer băncile în schimbul creditelor şi lipsa unei susţineri adecvate din partea statului o împiedică pe Liliana să concureze cu întreprinderile care importă carne din afara ţării:
„Am fi foarte bucuroşi să beneficiem de unele vacanţe în achitarea creditului în perioadele de criză. Vreau să zic de piaţa produsului nostru – prelucrarea cărnii. Sunt perioade în care carnea este destul de scumpă, nu avem realizare sau nu este materia primă. Adică, atunci, ţinînd cont de situaţia dată am vrea ca băncile sau cei care ne susţin financiar să ne ofere o gratitudine, o perioadă de vacanţă ca să depăşim momentele de criză din afacerea noastră.”
În Republica Moldova, întreprinderile mici şi mijlocii deţin aproape 97 la sută din numărul total al întreprinderilor din ţară. Datele Ministerului Economiei, arată că anul trecut, în cadrul acestor întreprinderi au activat aproape 300 de mii de persoane, adică jumătate din numărul total de angajaţi. Moldovenii care aleg să-şi deschidă o afacere ar trebui să beneficieze gratuit de instruire în domeniul managementului, este de părere Lucia Uşurelu, reprezentanta organizaţiei Entrans, care oferă consultanţă viitorilor businessmeni din Soroca:
„Sigur că acel care cizmăreşte ori face frezuri este bun în meseria lui, dar pentru a fi un businessman ori pentru a face parte din categoria antreprenorilor este nevoie de un set de abilităţi şi cunoştinţe. Cei care sunt ambiţioşi, insistenţi şi doresc să-şi continue businessul cu orice obstacol, cunoştinţe, insistenţă, deschid acele uşi de care este nevoie. Şi sunt o categorie de antreprenori care sunt mai slabi, mai emotivi şi la primul obstacol dau mâinile în jos şi spun că este greu şi că în sectorul de business este imposibil de a avea succes.”
Pe lângă lipsa unei culturi manageriale, întreprinderile mici şi mijlocii din ţară nu au parte de o susţinere adecvată din partea statului. Iniţiative sunt, însă acestea sunt modeste, spun experţii. De exemplu, ministerul Economiei a dezvoltat programul „Pare 1+1” prin care încurajează moldovenii plecaţi peste hotare să-şi investească banii într-o afacere, acasă. În acest program, guvernul promite să adauge un leu la fiecare leu investit de gastarbeiteri. Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, recunoaşte că numărul solicitanţilor pentru acest program a depăşit cu mult posibilităţile statului:
„În programul „Pare 1+1”, credeţi-mă, cu 10 milioane de lei nu rezolvi problema. Am încercat să ajutăm anumiţi antreprenori dar necesarul este de ordinul miliardelor, dar nu de ordinul a zecilor de milioane. În programul Naţional de reabilitare economică a tinerilor, iarăşi, sursele anual au fost la nivel de 20-30 de milioane de lei. Este un program benefic, dar efectul acestuia este unul marginal atâta timp cît cererea este mult mai mare decît oferta.”
Întruniţi astăzi în cadrul unei mese rotunde, patronii Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi reprezentanţii Guvernului au identificat cîteva soluţii pentru susţinerea antreprenorilor moldoveni. Printre acestea: diminuarea ratei dobânzilor la credite, atragerea investiţiilor străine sau facilitarea accesului la instruire şi consultanţă pentru întocmirea planurilor de afaceri.
Liliana Zavulan este patroana unei întreprinderi de prelucrare a cărnii din satul Bardar, raionul Ialoveni. Femeia spune că a pornit afacerea cu banii pe care soţul ei i-a pus deoparte muncind peste hotare. Dobânzile înalte pe care le cer băncile în schimbul creditelor şi lipsa unei susţineri adecvate din partea statului o împiedică pe Liliana să concureze cu întreprinderile care importă carne din afara ţării:
„Am fi foarte bucuroşi să beneficiem de unele vacanţe în achitarea creditului în perioadele de criză. Vreau să zic de piaţa produsului nostru – prelucrarea cărnii. Sunt perioade în care carnea este destul de scumpă, nu avem realizare sau nu este materia primă. Adică, atunci, ţinînd cont de situaţia dată am vrea ca băncile sau cei care ne susţin financiar să ne ofere o gratitudine, o perioadă de vacanţă ca să depăşim momentele de criză din afacerea noastră.”
În Republica Moldova, întreprinderile mici şi mijlocii deţin aproape 97 la sută din numărul total al întreprinderilor din ţară. Datele Ministerului Economiei, arată că anul trecut, în cadrul acestor întreprinderi au activat aproape 300 de mii de persoane, adică jumătate din numărul total de angajaţi. Moldovenii care aleg să-şi deschidă o afacere ar trebui să beneficieze gratuit de instruire în domeniul managementului, este de părere Lucia Uşurelu, reprezentanta organizaţiei Entrans, care oferă consultanţă viitorilor businessmeni din Soroca:
„Sigur că acel care cizmăreşte ori face frezuri este bun în meseria lui, dar pentru a fi un businessman ori pentru a face parte din categoria antreprenorilor este nevoie de un set de abilităţi şi cunoştinţe. Cei care sunt ambiţioşi, insistenţi şi doresc să-şi continue businessul cu orice obstacol, cunoştinţe, insistenţă, deschid acele uşi de care este nevoie. Şi sunt o categorie de antreprenori care sunt mai slabi, mai emotivi şi la primul obstacol dau mâinile în jos şi spun că este greu şi că în sectorul de business este imposibil de a avea succes.”
Pe lângă lipsa unei culturi manageriale, întreprinderile mici şi mijlocii din ţară nu au parte de o susţinere adecvată din partea statului. Iniţiative sunt, însă acestea sunt modeste, spun experţii. De exemplu, ministerul Economiei a dezvoltat programul „Pare 1+1” prin care încurajează moldovenii plecaţi peste hotare să-şi investească banii într-o afacere, acasă. În acest program, guvernul promite să adauge un leu la fiecare leu investit de gastarbeiteri. Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, recunoaşte că numărul solicitanţilor pentru acest program a depăşit cu mult posibilităţile statului:
„În programul „Pare 1+1”, credeţi-mă, cu 10 milioane de lei nu rezolvi problema. Am încercat să ajutăm anumiţi antreprenori dar necesarul este de ordinul miliardelor, dar nu de ordinul a zecilor de milioane. În programul Naţional de reabilitare economică a tinerilor, iarăşi, sursele anual au fost la nivel de 20-30 de milioane de lei. Este un program benefic, dar efectul acestuia este unul marginal atâta timp cît cererea este mult mai mare decît oferta.”
Întruniţi astăzi în cadrul unei mese rotunde, patronii Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi reprezentanţii Guvernului au identificat cîteva soluţii pentru susţinerea antreprenorilor moldoveni. Printre acestea: diminuarea ratei dobânzilor la credite, atragerea investiţiilor străine sau facilitarea accesului la instruire şi consultanţă pentru întocmirea planurilor de afaceri.
