Lungul drum către descentralizarea reală a autorităților locale

Valentina Ursu: Descentralizarea puterii va fi posibilă doar dacă primarii vor fi aleși pe cale cinstită. Declarația a fost făcută de liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru administrație publică și dezvoltare regională, unde s-au discutat recomandările Consiliului Europei privind democrația locală și regională din Moldova. Președintele PCRM a sugerat că una din cele mai grave probleme, care trebuie să fie soluționată, este alegerea prin metode corupte a primarilor și șefilor de raioane, astfel autoritățile locale fiind conduse de persoane necompetente de cele mai dese ori. Cum înţeleg primarii descentralizarea puterii? Scoaterea Republicii Moldova de sub monitorizarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei depinde şi de felul în care va fi asigurată independenţa puterii locale. Descentralizarea există doar pe hârtie, deocamdată. O spun chiar exponenţii puterii locale. Printre aceştia şi Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni, care insistă asupra descentralizării.

Alexandru Ambros: „Descentralizarea este un lucru foarte la timp acum pentru autorităţile locale, pentru că practic deciziile care se iau, ele se iau pentru a presta serviciile de calitate. Şi întrebarea este că cine poate să exercite aceste servicii mai bine? La sigur că administraţiile publice locale de nivelul unu, pentru că ele sunt cele mai aproape de popor. Însuşi faptul că strategia naţională de descentralizare deja a fost aprobată în Parlament, spune despre aceea că conducerea centrală este preocupată de această întrebare.”

Europa Liberă: Ce parteneriat există între puterea centrală şi cea locală?

Alexandru Ambros: „Existenţa calmului, acesta este acel pod de discuţii, care este între administraţia publică centrală şi administraţia publică locală.”

Europa Liberă: L-am ascultat şi pe premierul Vlad Filat, care avea un mesaj foarte clar către cei care conduc administraţiile locale, spunând că şi ei s-au săturat să audă tot of-of-of, lume care mai mult se plânge decât răsuflecă mânicile.

Alexandru Ambros: „Eu sunt în general împotriva celor care zic că în ţara noastră este atât de rău de trăit şi lucrurile merg atât de prost, şi Moldova este o ţară săracă, ş.a.m.d. Nu este corect. Ea este administrată prost, şi la nivel local, şi nu perfect să zicem, la nivel central.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă o administrare proastă?

Alexandru Ambros: „Ineficientă. Este o problemă pentru autorităţile locale de nivel unu, lipsa de capacităţi administrative, lipsa de capacităţi instituţionale, lipsa de personal, până la urmă trebuie să spunem foarte clar.”

Europa Liberă: Domnule Ambros, admitem că s-a produs descentralizarea, ce câştigă Ungheniul? Primăria de la Ungheni, ce aşteptări leagă de la această descentralizare?

Alexandru Ambros: „Vor avea de câştigat absolut toate localităţile pentru că deja acele atribuţii, care sunt date şefilor de administraţii publice locale pot fi îndeplinite de ei înşişi. Şi atunci nu mai ai pe cine da vina.”

Europa Liberă: Ce competenţe vă sunt limitate astăzi?

Alexandru Ambros: „Există anumite probleme la buget. Trebuie să înţelegem foarte bine că bugetul este cel care este. Dacă noi vom cere să zicem că la Ungheni să ne dea un buget mai mare, păi trebuie să ne întrebăm: dar din contul cui va fi acest buget mai mare?”

Europa Liberă: De ce atât de greu se dezvoltă comunităţile ca să aibă contribuţii mai mari extrabugetare?

Alexandru Ambros: „Lipsă de capacităţi administrative pentru a atrage şi investiţii străine şi a răspunde doleanţelor alegătorilor săi.”

Europa Liberă: Cât trimiteţi Dumneavoastră centralizat bani şi cât vi se întorc?

Alexandru Ambros: „Există bugetul de consolidare, problema este în altceva, că autorităţile locale trebuie să fie stimulate, să fie motivate pentru a lucra mai bine şi a lucra mai mult. Asta înseamnă că acele localităţi care să zicem că se descurcă mai bine, au o economie relativ mai bine pusă la punct, trebuie să aibă respectiv şi un buget direct proporţional cu eforturile pe care le depun şi cu contribuţia pe care o fac în bugetul consolidat. Vedeţi ce se întâmplă, că în acele localităţi unde cinci la sută sunt veniturile proprii, iar în proporţie de 95 la sută sunt transferuri, sunt absolut lipsite de motivaţia de mai face ceva. De ce? Pentru că oricum în proporţie de 95 la sută sunt asiguraţi. Şi lucrul acesta demotivează localităţile sărace să se gândească cum să-şi câştige existenţa.”

Europa Liberă: S-au făcut auzite voci din rândul colegilor Dumneavoastră, care spun că totuşi lipseşte acest dialog între puterea locală şi cea centrală. Sau îşi amintesc unii de alţii mai mult în campaniile electorale.

Alexandru Ambros: „Eu sunt la al doilea mandat şi în primul mandat guvernarea centrală îmi era în opoziţie. Atunci erau comuniştii la putere, eu eram la un partid din opoziţie. N-a fost simplu, dar dacă mi-am dorit, eu am găsit această colaborare. N-a fost simplu, dar eu am soluţionat problemele şi atunci şi este posibil de făcut în momentul în care ai o viziune clară a ce ai de făcut şi vii şi cu soluţii, nu doar cu probleme. Se poate de lucrat.”

Europa Liberă: Culoarea politică pe care o reprezentaţi în teritoriu vă avantajează? Sau sunt cazuri şi când vă dezavantajează?

Alexandru Ambros: „Nu am simţit niciodată că culoarea mea politică îmi ajută sau îmi încurcă. Tot timpul am contat pe forţe proprii şi am contat pe încrederea oamenilor. Să ştiţi că la Ungheni avem oameni foarte buni, avem oameni distinşi, avem oameni la locul lor.”

Europa Liberă: Domnule Ambros, enunţaţi probleme la microfonul Europei Libere, de soluţionarea cărora depinde implicarea centrală, Guvernul.

Alexandru Ambros: „Strategia de descentralizare trebuieşte implementată.”

Europa Liberă: Premierul a zis că încă mai e nevoie de a fi modificate vreo 40 şi ceva de acte normative.

Alexandru Ambros: „Sunt multe probleme. Este Legea finanţelor publice locale, o întrebare destul de complicată. Este autonomia locală, dar toate ele vor reieşi din implementarea Strategiei de descentralizare şi asigurarea unei autonomii locale durabile, sustenabile.”

*

Europa Liberă: Şi cu Valentina Casian, primar de Strășeni, Europa Liberă a discutat despre cum e să guvernezi în teritoriu, despre problemele principale pe care le întâmpină autoritățile locale.

Valentina Casian: „Administraţia publică locală rămâne cu mâinile legate. Cea mai importantă problemă este la aprobarea bugetului. Doar legea spune că elaborează bugetul cei de la nivelul întâi, dar din păcate la Străşeni noi avem o normă de defalcare stabilită la impozitul pe venit din salariu şi la activitate de întreprinzător de 70 la sută. Şi atunci cei care rămânem fără de finanţe, ce facem noi? Cum dezvoltăm infrastructura?”

Europa Liberă: Cum o dezvoltaţi, neavând bani?

Valentina Casian: „Punem în mişcare creierul, trebuie să demonstrăm că putem face ceva.”

Europa Liberă: Aţi promis localnicilor drumuri bune, apă de calitate, infrastructură, dar toate au nevoie de bani.

Valentina Casian: „Avem deja câteva proiecte implementate şi acum este în proces de derulare un proiect cu o valoare estimativă de trei milioane o sută de mii de lei din Fondul de investiţii sociale din Moldova pentru aprovizionarea localităţii cu apă potabilă, este una din cele mai mari probleme din localitate. Dar trebuie să ne gândim şi la canalizare, acum se efectuează lucrări de reparaţie la staţia de pompare a apelor reziduale cu resurse financiare din Fondul ecologic naţional, dar avem intenţia să construim şi o staţie de epurare. Mai avem un şir de proiecte ce ţin de amenajarea localităţii, a spaţiilor verzi şi salubrizare, fiindcă nu avem în localitate o salubrizare eficientă, nu avem o gunoişte. Deja lucrăm pentru a atrage surse pentru a procura o autospecială, tomberoane, de a construi o altă gunoişte.”

Europa Liberă: Deseori primarul, sau primăria mai degrabă este comparată cu un jandarm, care trebuie să stea cu sabia deasupra fiecărui întreprinzător, care mai există ca reprezentant al mediului de afaceri în teritoriu, ca să adune impozite. Impozitele astea nu rămân primăriei, pentru că ele sunt centralizate şi merg la Chişinău, la Ministerul Finanţelor. Ca apoi să vină în raionul Străşeni şi numai de acolo preşedintele, consiliul raional să vă repartizeze suma care vă trebuie să achitaţi fie salariile bugetarilor. Nu ştiu dacă vă mai rămân bani şi pentru altele.

Valentina Casian: „Nu ne mai rămân, că nici nu avem bani. Din bugetul care este aprobat pentru 2012, practic 90 la sută sunt direcţionaţi învăţământului. Şi atunci ce ne rămâne nouă pentru dezvoltarea infrastructurii? Nu ne rămâne nimic. Şi noi trebuie să ne ducem să stăm cu mâna întinsă la fiecare şedinţă a consiliului pentru a solicita acele resurse financiare de care trebuie să beneficiem noi din start căci cetăţeanul ne întreabă: noi plătim impozite, ce lucru se face în localitatea asta pe banii pe care îi plătim noi.”

Europa Liberă: Şi ce răspuns aveţi la această întrebare?

Valentina Casian: „Şi atunci noi trebuie să demonstrăm prin fapte că suntem capabil de a aduce aceste finanţe măcar cât de cât, măcar 10 la sută din ceea ce nu a venit din start în bugetul local. Şi mai mult ca atât – nu mă axez doar pe acele resurse financiare pe care le avem noi în bugetul local, dar în comun cu funcţionarii primăriei toţi sunt implicaţi în acest proces de atragere a investiţiilor din fondurile europene.”

Europa Liberă: Cât de mult vă avantajează şi dacă vă şi dezavantajează culoarea politică?

Valentina Casian: „Am fost candidat la funcţia de primar din partea Partidului Liberal, dar din moment ce ai venit în funcţia de primar tu trebuie să lucrezi pentru comunitate. Pentru cetăţenii care te-au ales. Dar din păcate noi întâlnim aceste probleme chiar şi atunci când sunt repartizate resursele financiare la nivel local. Fie că sunt repartizate de la Centru, fie că de la nivelul doi. De fiecare se vorbeşte, că uite azi liberalii au obţinut de la consiliu atâta, sau liberal-democraţii au obţinut atâta. Din păcate avem aceste probleme.”

Europa Liberă: Cine conştientizează astăzi cel mai bine că o guvernare locală este de o importanţă naţională?

Valentina Casian: „Primarii, cei care administrează la nivelul întâi. Este foarte important să conştientizeze şi cei de la nivel central că totuşi administrarea se face la nivel local şi noi suntem cei care ţinem legătura directă cu cetăţenii, cei care aleg, indiferent că aleg primar, că aleg la nivel central. Dar un lucru pe care aş vrea să-l menţionez: este foarte important să mai fie adoptată o lege, eu mă refer la votul nominal. Atunci când consilierii sunt aleşi nemijlocit de cetăţeni nu nimereşte orişicare în acest consiliu, care adoptă un proiect de decizie pentru întreaga comunitate. Exact aşa şi la nivel central, fiindcă atunci când va fi această alegere uninominală, noi vom avea cu totul alte rezultate şi vom merge cu paşi mai rapizi spre acele obiective, pe care noi trebuie să le atingem.”

Europa Liberă: Pe cât de justificată rămâne a fi această verigă – raionul? E nevoie de această structură? Pentru că sunt foarte multe voci, care spun că pe timpul când erau judeţe, lucrurile erau mult mai bine puse la punct.

Valentina Casian: „Ţinând cont de faptul că accentul se pune foarte mult pe culoarea politică şi este foarte dificil să administrezi la nivel local şi este foarte dificil când de la nivel central la nivel local orice întrebare vine doar pe trepte, eu consider că noi putem să ne descurcăm şi fără intermediari, fără raioane. Ei sunt o sursă, care absorb din finanţele care ar putea fi direcţionate la nivel local pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru alte activităţi. E o structură birocratică sută la sută.”

Europa Liberă: Sincer, credeţi în descentralizare?

Valentina Casian: „Totul depinde de noi, totul e în mâinile noastre. Dacă e să fim reali, cred că după situaţia care este la noi în localitate şi în Republica Moldova, eu nu o văd mai devreme de cinci-zece ani.”

*

Europa Liberă: Primarul oraşului Hânceşti, Alexandru Botnari, crede şi el că e nevoie de o descentralizare reală a puterii, prin transmiterea nu doar a competenţelor, dar mai ales a instrumentelor de realizare a acestora. Astfel, în opinia edilului de Hânceşti, se impune descentralizarea procesului bugetar, care să fie efectuat de jos în sus şi nu invers.

Alexandru Botnari: „Eu aduc ca exemplu: astăzi directorii de licee sunt angajaţi ai Ministerului Învăţământului, dar toate cheltuielile şi toate necesităţile instituţiei date – reparaţie, aprovizionare sunt pe seama primăriei. Alt exemplu – starea civilă, taxele astea unde se duc? Rămân pe teritoriu? Nu, se duc la Chişinău. Guvernul ar trebui astăzi să înceapă măcar de la o reformă cât de mică. Ca să facem descentralizarea totală pe toată ţara este complicat. În loc să te ocupi de problemele cetăţenilor, trebuie să mergi astăzi să umbli cu cerşitul.”

Europa Liberă: Dar a cerşi înseamnă că pe urmă să-l răsplăteşti prin voturile cetăţenilor. Sau cum?

Alexandru Botnari: „Nu numai. Condiţionat, că ar fi bine să fii cu noi în partid, sau cu mine în partid. Iată lucruri din astea, ele se întâmplă. Dar avem exemple, jumătate din administraţia publică locală, care a fost înainte cu Partidul Comuniştilor astăzi sunt care cu partidul Liberal-Democrat, care sunt în Partidul Democrat. Diferit, care şi cum au ajuns.”

Europa Liberă: Şi asta cât de mult încurcă dezvoltării satului, statului?

Alexandru Botnari: „În administraţia publică locală ar trebui să facă, chiar şi centrală, mai puţină politică. În Parlament lasă să facă politică.”

Europa Liberă: Cum identificaţi resurse financiare extrabugetare pentru a implementa proiecte, pentru a dezvolta Hânceştiul?

Alexandru Botnari: „Prin diferite licitaţii publice, dăm în arendă, ca primar merg în Germania, în România, cu parteneri, cu proiecte, ca să atrag investiţii. La Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare eu am mers direct, am făcut un acord de parteneriat, avem de acum contracte de trei milioane 300 de mii de euro. Facem un proiect la nivel regional. Prin cadrul Agenţiei regionale de dezvoltare ne-a fost de succes să câştigăm 12 milioane de lei la salubrizarea oraşului – curăţirea, containere, utilaj, amenajarea gunoiştii orăşeneşti care este. În parteneriat cu noi am luat încă trei comune de lângă Hânceşti.”

Europa Liberă: E o forţă armata primarilor pentru Moldova, pentru guvernare?

Alexandru Botnari: „Foarte mare, foarte mare, dar problemele acestea politice, că eu sunt în partidul acela şi eu sunt în acela, puţin ne desparte. Probleme există foarte mari şi foarte dure între administraţia publică locală între primărie şi între consiliul raional.”

Europa Liberă: Ce cerinţe aveţi faţă de raion?

Alexandru Botnari: „Cel mai mare raion din Republica Moldova, raionul Hânceşti, sunt 39 de primari şi 42 de sate. Toţi zi la zi sunt la consiliul raional – de unde să ia bani, cum s-o facă, cu cine să mai vorbească.”

Europa Liberă: Şi totuşi cât timp îi trebuie Moldovei să aibă o descentralizare veritabilă?

Alexandru Botnari: „Din raionul Hânceşti din 39 de primării, doar două primării ar putea să supravieţuiască singure. Restul, jumătate de primării, care nici lumina consumată în cadrul primăriei numai nu ar putea-o achita.”

Europa Liberă: Există un parteneriat între puterea locală şi cea centrală? Cum sunteţi trataţi?

Alexandru Botnari: „Nici cum, o spun aşa cum este. Suntem de-a nimănui. Un primar astăzi este un intendent, trebuie să rezolve toate problemele – acolo s-a stricat, acolo s-a fărâmat, primarul trebuie să ia măsuri. Dar cu ce? Dar de unde, dar cum nimeni nu are nici o treabă şi nici o închipuire. Cetăţeanul simplu, cu problema lui, cu viaţa lui unde vine el? La primar.”

*
Europa Liberă: Mai multă competență, profesionalism și responsabilitate din partea funcționarilor publici locali. Asta cere preşedintele Parlamentului Marian Lupu, care într-un interviu cu Europa Liberă s-a referit la efectele unei adevărate descentralizări.

Marian Lupu: „Există două motive, cele mai principale care determină o lipsă de confort profesional pentru aleşii locali. Primul grup de factori el se referă la imperfecţiunea cadrului legal, care totuşi până în ziua de azi menţine un mare dezechilibru dintre împuternicirile, drepturile şi capacităţile Guvernului sau autorităţilor centrale şi cele locale. Situaţia mereu a fost dezechilibrată, fiindcă aleşii locali sunt dese ori puşi pe poziţia de cerşetori, pe poziţia de lipsă de posibilităţi reale şi aceste posibilităţi sunt limitate de legislaţia aşa cum este prezentă şi astăzi în Republica Moldova.”

Europa Liberă: E şi mai grav, cum au spus ei, trebuie să ia culoarea politică a guvernării ca să poată obţine ceva.

Marian Lupu: „Este un subiect absolut distinct, este un subiect care merită o discuţie largă, foarte serioasă. Odată ce vorbim despre depolitizare trebuie să avem o abordare mult mai largă şi cu referire la administraţia publică locală, fiindcă da, ce să ascundem – sunt multiple cazuri când pentru un serviciu care statul trebuie oricum să ofere alesului local, comunităţii, se încearcă condiţionări de ordin politic, schimbă-ţi culoarea politică, sau scrie cerere şi vină în partid.”

Europa Liberă: Şi mulţi primari chiar sunt traseişti.

Marian Lupu: „E o practică vicioasă, care duce la o corupere în domeniul politic şi atunci dacă rămâne în continuare această corupere – directă sau indirectă în sistemul relaţiilor politice. De care luptă cu corupţia în societate la modul cel mai serios putem să vorbim? Dar să revenim totuşi la subiect: a şi fost discutată şi adoptată Strategia de descentralizare. Avem o situaţie pozitivă, fiindcă anterior Parlamentul, Guvernul, Preşedinţia venea cu viziuni diferite şi cu soluţii diferite. Unii doreau descentralizarea, alţii doreau să mimeze această descentralizare. Acum toate ramurile puterii de stat au o viziune comună, integră, exprimată în Strategia de descentralizare.”

Europa Liberă: Cine poate oferi mai multă descentralizare autorităţilor locale? Guvernul sau Legislativul?

Marian Lupu: „Legislativul ca atare, în afară de funcţia, modificarea legii nu are nimic cu împărţirea unor funcţii, spre exemplu, excesive, pe care le-ar avea Parlamentul. Categoric nu are nimic în acest domeniu. Doar Parlamentul trebuie să vină să monitorizeze implementarea acestei strategii şi la momentele care sunt fixate în acest document, să adopte toate proiectele de legi care vor fi prezentate de Guvern. Este vorba de o reîmpărţire, redistribuire a funcţiilor dintre Guvernul central, pe de o parte, şi executivele locale. Noi cu consiliile raionale ca Parlament chiar nu avem ce împărţi, fiindcă domeniile sunt diferite. Rezolvăm pe calea implementării acestei strategii prima problemă. Însă rămâne şi a doua problemă, foarte şi foarte dificilă. Mă refer aici la faptul că o adevărată autonomie începe de la o autonomie financiară.”

Europa Liberă: Lipseşte. Legea cu privire la finanţele publice locale, care le-ar da o autonomie totală.

Marian Lupu: „Evident că este vorba de o nouă redacţie a legii privind finanţele publice locale.”

Europa Liberă: Când va fi această lege?

Marian Lupu: „Cât mai rapid posibil. Parţial prin adoptarea unei asemenea legi problemele se vor rezolva, adică o parte din resurse care astăzi trece neapărat prin mecanismul de redistribuire a bugetului central, vor rămâne direct la dispoziţia autorităţilor publice locale. Însă această soluţie este una doar parţială şi vă spun de ce. Independenţa şi autonomia financiară a administraţiei publice locale în mare parte depinde de baza economică, de întreprinderile şi capacitatea lor de a genera impozite, care sunt acumulate direct la bugetele locale.”

Europa Liberă: Dar sunt comunităţi unde nu sunt agenţi economici.

Marian Lupu: „Eu vreau să vă spun că situaţia, cu părere de rău, rămâne a fi încă mult mai gravă. Acest dezechilibru economic este unul foarte evident în ţara noastră. Noi am putea spune că ţara este divizată în două părţi. Pe de o parte avem municipiul Chişinău şi câteva raioane, unde observăm o viaţă economică mai activă – municipiul Bălţi, raionul Cahul, încă unul sau două raioane, Ungheni, în rest toate celelalte raioane în
ele observăm doar prezenţa sectorului agricol, care este încă un sector aflat în dificultate, nu are investiţiile necesare, nu are capacităţile şi beneficiile necesare ca să fie o sursă sigură a veniturilor bugetare. Având 90 la sută din teritoriul ţării raioane care au un deficit de buget, ele trebuie să fie beneficiare de subvenţii şi nu avem decât poate 10 la sută din tot teritoriul care poate fi şi este astăzi sursă de subvenţionare. Ca şi concluzie: o nouă versiune a legii privind finanţele publice locale e necesară. Secundo: un asemenea pas cu siguranţă că va ajuta atingerea scopului asigurării unei autonomii reale financiare şi în acest caz şi a unei autonomii administrative.”

Europa Liberă: Poate guvernarea locală să devină una de importanţă naţională?

Marian Lupu: „Trebuie. Nouă ne pare că integrarea europeană este doar atingerea scopului politic, să fim acceptaţi ca stat candidat şi în ultimă instanţă membru al Uniunii Europene, dar trebuie să înţelegem că aceste scopuri vor fi atinse doar dacă noi cu adevărat vom face reformele necesare şi vom aduce standardele de funcţionare internă a ţării în toate domeniile la cele europene. Or, o administraţie publică locală autonomă, puternică, o administraţie publică locală nivelul întâi şi doi nu formale, nu în calitate de cerşetori, nu în calitate cum dese ori cu părere de rău sunt trataţi de birocraţii din capitală ca şi oameni de rangul de importanţă secundă.”

Europa Liberă: Primarii spun că bat la uşă şi foarte greu li se deschide la un minister sau altul.

Marian Lupu: „Nu este normal acest lucru. Da, au dreptate şi cei care spun că de cele mai dese ori reprezentanţii administraţiei publice locale poate nu au acea pregătire necesară profesională de a gestiona fonduri, de a scrie proiecte, de a atrage investiţii. Este şi acest lucru adevărat. Însă noi nu putem folosi această situaţie ca o scuză pentru a lăsa sistemul hipercentralizat, cum este astăzi. Această descentralizare este un lucru necesar. Doi: este un lucru deloc uşor, de durată medie, fiindcă a primi aceste drepturi nu este doar suficient. Trebuie să cunoşti şi să înveţi să te deprinzi să te foloseşti de aceste drepturi şi să oferi beneficii cetăţenilor. Însă, dacă nu ne învăţăm, dacă nu stimulăm pe aleşii locali, ei niciodată nu vor lua aceste deprinderi.”

Europa Liberă: Ei s-au plâns că şi salariile le sunt foarte mici.

Marian Lupu: „Ceea ce ar fi necesar astăzi este să revedem în sensul creşterii salariilor acelor din administraţia publică locală, fiindcă cu asemenea salarii oameni deştepţi, pregătiţi, oameni responsabili, oameni necorupţi niciodată nu vor veni.”

Europa Liberă: Îi compătimiţi pe primari astăzi?

Marian Lupu: „Toţi împreună formăm elemente a unui sistem de gestionare a statului şi atunci nu este vorba de lacrimi, sau jele, pardon de expresie, cât este vorba de decizii concrete pentru a schimba starea de lucruri.”