„O speranţă pentru bătrâni”

Alla Ceapai: Un pic de voinţă şi spirit de iniţiativă, aceste două ingrediente sînt destule pentru a mişca lucrurile din loc în satul, oraşul sau localitatea ta, chiar dacă nu ai decît 17 ani. Cel puţin aşa cred Inga Daranuţa şi Diana Perju din satul Varniţa, raionul Anenii Noi. De îndată ce au aflat că două tinere din satul lor pot participa la un program pentru tinerii din mediul rural susţinut financiar de Ambasada Statelor Unite ale Americii nu au ezitat să se implice si ele. La cei 2000 de lei pe care le-au obţinut de la organizatori, Inga şi Diana au adunat şi de la localnici 550 de lei. Bani care i-au folosit cu socoteală.

Inga Daranuţa: „Proiectul nostru se numeşte „O speranţă pentru bătrâni”. Formând un grup de voluntari, de tineri, 16 la număr am mers împreună cu ei la aceşti bătrâni. Acum sâmbăta am mers la 10 bătrâni cu pachete în care era hrişcă, zahăr, ulei şi altele necesare. Iar duminica am mers la alţi 5 bătrâni care trăiesc mai rău, le-am cumpărat căldări, prosoape, mături, adică ceva ce să le fie util şi de care au nevoie. Am fost foarte impresionaţi să vedem cît de bucuroşi sunt că venim la ei. Unii chiar au început a plânge cînd ne-au văzut. Acum am mers la cei mai bătrâni din sat, am fost chiar la primul nostru director de şcoală, el a fost foarte bucuros să ne vadă, a fost ceva foarte emoţionant.”

Europa Liberă: Pe câți bătrâni din sat v-aţi propus să-i ajutaţi?

Inga Daranuţa: „Programul se termină, dar noi vom continua să ajutăm bătrânii. În total cred că avem vreo 60 de bătrâni, dar care se află într-o situaţie mai grea sunt vreo 25-30 de bătrâni.”

Diana Perju: „Cu grupul nostru de voluntari vom lucra, vom mai aduna bani şi vom procura produse, în funcţie de necesităţile bătrânilor. Şi vom merge la ei şi vom comunica cu ei.”

Inga Daranuţa: „Pentru că noi mergem la ei nu doar pentru că trăiesc rău, dar şi pentru că sunt singuri şi lor le este trist. Şi dorim să le îmbunătăţim chiar calitatea vieţii. Adică comunicăm cu ei, mai stăm la un sfat .”

Diana Perju: „Ei sunt foarte bucuroşi să ne vadă la ei şi noi la fel suntem foarte bucuroase cînd vedem zâmbetul la ei pe faţă.”

Europa Liberă: Ce schimbare v-aţi propus să aduceţi în comunitatea voastră prin acest exemplu de proiect?

Inga Daranuţa: „Acum foarte multe proiecte se fac pentru tineri, dar tinerii nu fac ceva pentru cei mai în vîrstă. Acest moment este cel mai dureros. Şi dorim ca fiecare să înţeleagă cu nu trebuie să fim indiferenţi, ci trebuie să mergem şi să ajutăm. Şi vreau să le zic tuturor - mergeţi la bunicii voştri, la părinţii voştri pentru că ei au nevoie de voi.”

Diana Perju: „Chiar un bătrân cînd am mers la el acasă să-i oferim produse a spus aşa o frază „puneţi acolo sacoşa să vadă ai mei cum îmi aduc mie străinii”. El ne-a spus că familia lui nici nu îl vizitează.”

Europa Liberă: Cum putem schimba această mentalitate a tinerilor şi cum îi putem sensibiliza asupra problemelor cu care se confruntă mai mulţi vârstnici?

Inga Daranuţa: „Noi am format un grup de voluntari şi cred că aceşti 16 tineri şi-au schimbat unele viziuni. Pentru că alţii nu ştiau despre asta, la fel cum nu ştiam nici noi pînă acum, dar mergând cu noi au văzut. Trebuie să vezi cu ochii tăi ca să simţi, pentru că nu te poate lăsa indiferent situaţia mai multor bătrâni. Mergând la ei, la bătrâni şi văzând tot ce se întîmplă am înţeles că aceasta este problema pe care noi trebuie să o rezolvăm.”

Diana Perju: „Şi de exemplu, aceşti 16 voluntari din grupul nostru vor spune şi la alţi tineri despre situaţia bătrânilor. Şi eu cred că ei vor fi curioşi să vină, să vadă şi le va atinge şi lor sufletul şi îşi vor schimba părerea şi vor încerca să îi ajute.”

Inga Daranuţa: „Şi noi vom instrui şi alţi copii mai mici să continue această activitate. Precum o facem mereu în localitatea noastră, orice activitate încercăm să o facem cît mai durabilă. Şi sper că astăzi toţi care vor vedea proiectul nostru vor încerca şi în localitatea lor să-l implementeze astfel de proiect. Şi sper că fiecare care va auzi acest interviu să se gândească la părinţii, la bunicii săi.”

Diana Perju: „Şi să le acorde mai mult ajutor, atenţie, să-i susţină atunci cînd este mai greu, pur şi simplu săi viziteze, să comunice cu ei.”

Europa Liberă: În ce măsură poate reuşi o femeie, o fată, astăzi, să aducă schimbări în sat, pentru că acolo există uneori şi un altfel de mentalitate că femeia trebuie să stea la cratiţă, la bucătărie?

Diana Perju: „Chiar şi prin acest program care are drept scop abilitarea tinerilor din mediul rural putem să demonstrăm că fetele pot fi lideri, chiar pot să reuşească în diverse activităţi mai bine decît băieţii.”

Inga Daranuţa: „Cred că nu trebuie să vorbim mult, trebuie să acţionăm şi atunci vor vedea chiar acele persoane care gândesc astfel că noi putem şi îşi vor schimba singuri părerea.”