Recentele studii despre aşteptările moldovenilor faţă de integrarea europeană a ţării arată că oamenii cred că, devenind cetăţeni europeni, vor avea parte, între altele, de locuri de muncă mai bine plătite, condiţii mai bune de trai şi nu li se vor mai încălca drepturile. În ce măsură apropierea de Uniunea Europeană de bună seamă ar putea îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor şi ce poate face guvernul de la Chişinău pentru a beneficia din plin de oportunităţile procesului de preaderare, şi-au propus să afle analiştii Centrului Expert-Grup. Concluziile experţilor se conţin într-o versiune primară a Raportului Naţional pentru Dezvoltare Umană pentru anul curent. Detalii are Diana Răileanu:
„Integrarea europeană nu se discută, integrarea europeană se trăieşte”, astfel sintetizează directorul centrului Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi, ţintele procesului de apropiere a Republicii Moldova de UE, care, spune el, ar trebui să îmbunătăţească nivelul de trai al oamenilor nu doar pe hârtie. În opinia expertului, deşi Republica Moldova încă nu este o ţară candidată pentru aderare la comunitatea europeană, autorităţile ar trebui să realizeze reformele de parcă i-ar fi acceptată această calitate:
„Moldova trebuie să vadă procesul de integrare europeană esenţialmente ca un proces de politică internă, de preluare a standardelor europene. Promovarea toleranţei şi respectului este probabil lucrul cel mai important cu care vrem să începem. Guvernul trebuie, în primul rînd, să-şi calibreze propriul discurs şi să nu transmită publicului mesajul că implementarea unor reforme dificile este, de fapt, condiţionată de Uniunea Europeană. Pentru că aceasta amplifică atitudinea negativă a publicului faţă de procesul de integrare europeană, lucru pe care l-am văzut în dezbaterile publice vizavi de legea privind egalitatea de şanse.”
Ar putea cumva fi accelerat procesul de integrare europeană a Republicii Moldova? În mod sigur, da, e de părere Valeriu Prohniţchi, însă doar dacă vor fi înlăturate anumite bariere:
„Elementul cheie care acum împiedică accelerarea acestui proces este deficitul cronic de capital uman. Probabil factorul cheie care ar putea să servească la preluarea beneficiilor integrării europene este o forţă de muncă mai calificată şi mai competentă decît este în prezent. Ca să avem această forţă de muncă mai calificată, mai competentă avem nevoie de o reformă cardinală atât în sistemul de educaţie, cît şi în sistemul de cercetare şi dezvoltare. Dacă Moldova nu poate să răspundă cererii în creştere pentru factorul „muncă” care se va materializa odată cu intensificarea integării europene, practic beneficiile economice vor fi nule.”
Studii realizate recent atît de IMAS cît şi de Institutul de Politici Publice arată că numărul moldovenilor care şi-ar dori aderarea la Uniunea Europeană este aproape egal cu cel al moldovenilor care înclină spre Uniunea Euroasiatică. Directorul Expert-Grup explică ce ar avea de pierdut sau de câştigat Republica Moldova dacă îşi îndreaptă atenţia spre Est?
„Aderarea la Uniunea vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan”, de fapt înseamnă triplarea tarifelor vamale pentru Republica Moldova, asta înseamnă de asemenea anularea de către Uniunea Europeană a tuturor preferinţelor comerciale care au fost acordate în mod unilateral. Reducerea preţului la gaz nu poate să compenseze în mod suficient această scădere a bunăstării şi a nivelului de activitate economică. Modelul pe care l-am utilizat noi sugerează că doar pentru a compensa pierderile de producţie, reducerea preţului la gaz ar trebui să fie de 30 la sută, ceea ce este un lucru puţin credibil de realizat.”
Analiştii centrului Expert-Grup susţin că atunci cînd vine vorba de aderarea Republicii Moldova la UE nu se mai foloseşte cuvîntul „oare”, ci mai degrabă oamenii se întreabă „cînd”. În cinci, zece sau 20 de ani, depinde de reformele puse în aplicare de autorităţi.
„Integrarea europeană nu se discută, integrarea europeană se trăieşte”, astfel sintetizează directorul centrului Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi, ţintele procesului de apropiere a Republicii Moldova de UE, care, spune el, ar trebui să îmbunătăţească nivelul de trai al oamenilor nu doar pe hârtie. În opinia expertului, deşi Republica Moldova încă nu este o ţară candidată pentru aderare la comunitatea europeană, autorităţile ar trebui să realizeze reformele de parcă i-ar fi acceptată această calitate:
„Moldova trebuie să vadă procesul de integrare europeană esenţialmente ca un proces de politică internă, de preluare a standardelor europene. Promovarea toleranţei şi respectului este probabil lucrul cel mai important cu care vrem să începem. Guvernul trebuie, în primul rînd, să-şi calibreze propriul discurs şi să nu transmită publicului mesajul că implementarea unor reforme dificile este, de fapt, condiţionată de Uniunea Europeană. Pentru că aceasta amplifică atitudinea negativă a publicului faţă de procesul de integrare europeană, lucru pe care l-am văzut în dezbaterile publice vizavi de legea privind egalitatea de şanse.”
Ar putea cumva fi accelerat procesul de integrare europeană a Republicii Moldova? În mod sigur, da, e de părere Valeriu Prohniţchi, însă doar dacă vor fi înlăturate anumite bariere:
„Elementul cheie care acum împiedică accelerarea acestui proces este deficitul cronic de capital uman. Probabil factorul cheie care ar putea să servească la preluarea beneficiilor integrării europene este o forţă de muncă mai calificată şi mai competentă decît este în prezent. Ca să avem această forţă de muncă mai calificată, mai competentă avem nevoie de o reformă cardinală atât în sistemul de educaţie, cît şi în sistemul de cercetare şi dezvoltare. Dacă Moldova nu poate să răspundă cererii în creştere pentru factorul „muncă” care se va materializa odată cu intensificarea integării europene, practic beneficiile economice vor fi nule.”
Studii realizate recent atît de IMAS cît şi de Institutul de Politici Publice arată că numărul moldovenilor care şi-ar dori aderarea la Uniunea Europeană este aproape egal cu cel al moldovenilor care înclină spre Uniunea Euroasiatică. Directorul Expert-Grup explică ce ar avea de pierdut sau de câştigat Republica Moldova dacă îşi îndreaptă atenţia spre Est?
„Aderarea la Uniunea vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan”, de fapt înseamnă triplarea tarifelor vamale pentru Republica Moldova, asta înseamnă de asemenea anularea de către Uniunea Europeană a tuturor preferinţelor comerciale care au fost acordate în mod unilateral. Reducerea preţului la gaz nu poate să compenseze în mod suficient această scădere a bunăstării şi a nivelului de activitate economică. Modelul pe care l-am utilizat noi sugerează că doar pentru a compensa pierderile de producţie, reducerea preţului la gaz ar trebui să fie de 30 la sută, ceea ce este un lucru puţin credibil de realizat.”
Analiştii centrului Expert-Grup susţin că atunci cînd vine vorba de aderarea Republicii Moldova la UE nu se mai foloseşte cuvîntul „oare”, ci mai degrabă oamenii se întreabă „cînd”. În cinci, zece sau 20 de ani, depinde de reformele puse în aplicare de autorităţi.
