Linkuri accesibilitate

Dare de seamă despre starea economiei moldoveneşti


Iurie Gotişan: „Criza de pe intern este mai mult împletită sau completată cu efectele de pe extern.”

Iurie Gotişan: „Nu cred că putem invoca un aspect specific sau aparte crizei moldoveneşti, ţinând cont de ceea ce se întâmplă actualmente în regiune, dar în special în spaţiul european şi preponderent în zona euro. Este cert că nu vom mai avea acele nivele de creşteri ca în 2010 sau în 2011, adică între 6-7 la sută. Prognozele pentru acest indicator au fost revizuite recent chiar şi de Banca Mondială, de Fondul Monetar, dar şi de Guvern. Este de fapt o criză aferentă unei economii destul de dependentă de factorii din exteriori pentru că creşterea economică din ultima perioadă s-a datorat în mare parte şi banilor migranţilor moldoveni, care muncesc în afara ţării. Şi chiar dacă sectorul productiv de la noi a avut parte şi de urcuşuri, şi de coborâşuri, în general acesta nu prea a fost în stare să menţină economia pe linia de plutire. În plus, ponderea comerţului extern în Produsul Intern Brut este de peste o sută de procente, deci fapt care denotă o dependenţă totală de exterior. Şi în final, ultimele date statistice arată că creşterea economică pentru primul trimestru al anului curent a fost de un procent şi atăt.”

Europa Liberă: Ce trebuie să înţelegem din ceea ce spuneţi Dumneavoastră? Că economia Republicii Moldova nu este una sustenabilă sau durabilă, cum se mai spune? De ce anumite sectoare au fost lovite atât de puternic de criză?

Iurie Gotişan:
„Construcţiile, comerţul au fost unele din motoarele acelei creşteri economice, însă aceste sectoare au fost şi cele mai afectate de criză, sectoare ce nu sunt în măsură, spre exemplu, să ofere sustenabilitate sau durabilitate economiei moldovene. Pentru că, după cum am menţionat anterior, economia în mare parte s-a bazat pe banii muncitorilor moldoveni aflaţi peste hotare. Cererea respectivă a fost mare pe aceste domenii, respectiv şi creşterea economică s-a datorat acestor sectoare. Un alt sector, care a fost destul de grav afectat este sectorul transporturilor. Practic toate tipurile de transport. Ei, or, toate acestea luate împreună au dus şi la creşterea şomajului, pentru că o bună parte din întreprinderi şi firme şi-au disponibilizat personalul. Ce ne-a rămas? Agricultura. Situaţia din acest sector nu diferă mult de situaţia de până la criză. Am rămas cu aceeaşi agricultură extensivă, înapoiată şi prost tehnologizată. Nu avem o industrie în înţelesul bun al cuvântului ca în ţările din regiune, de exemplu România, Ucraina sau Rusia, perturbarea activităţii căreia ca urmare a acestor intemperii din Europa ar face probleme mari economiei, ş.a.m.d. Astfel criza de pe intern este mai mult împletită sau completată cu efectele de pe extern.”

Europa Liberă: Deşi guvernarea spunea că este mulţumită de evaluarea venită din partea Fondului Monetar Internaţional, unii exponenţi ai opoziţiei totuşi aduc critici dure la adresa Guvernului Filat, spunând că FMI a insistat ca la mai multe capitole totuşi să se intervină, în deosebi unde se pot face economii.

Iurie Gotişan:
„Vedeţi, în linii mari nota evaluării dată Guvernului a fost dată pozitivă din partea Fondului Monetar. Însă misiunea Fondului a atenţionat la mai multe aspecte, au fost evidenţiate măsuri de reforme structurale, mă refer aici la salarizare, reforma pensiilor, piaţa muncii, privatizări, etc., care ar trebui într-un final să sprijine finanţele publice, bugetul. Nu încape în îndoială că cei de la FMI au recomandat Chişinăului să tai din mai multe capitole pe dimensiunea de cheltuieli, adică să se revizuiască mai multe capitole spre scădere. Bine, chestiunea priveşte nu atât cifre, întrucât peste tot în lume prognozele au fost date peste cap de criză, însă este mult mai uşor să tai din cheltuieli, decât să te ocupi de eficienţa lor, de creşterea veniturilor fiscale. De fapt, circumstanţele la noi reclamă corecţii rapide, în timp ce creşterea încasările fiscale nu este o treabă uşoară, ţinând cont de corupţia endemică, evaziuni fiscale mari şi complicităţi cu acestea.”

Europa Liberă: Ce pronosticuri faceţi? Că ar putea să se umble la cheltuielile sociale ale bugetului?

Iurie Gotişan:
„N-o să se recurgă la tăierea de cheltuieli pe dimensiunea socială. Ştiu că deja s-a renunţat la mai multe majorări de salarii, atâta tot. Dar, a propos, de cheltuielile sociale ale bugetului - ca pondere în Produsul Intern Brut ele nu sunt atât de mari, peste 25 la sută. Dar într-un fel par excesive întrucât veniturile bugetului, mai ales cele fiscale, sunt mici. În principal din cauza evaziunii fiscale şi a restanţelor la buget. Or, o abordare mai corectă a problemei este cea care îşi propune creşterea acestor venituri, deoarece o parte mare din ceea ce numim noi cheltuieli sociale înseamnă investiţii în capitalul uman, social, ş.a.m.d. Cred că se cheltuiesc mulţi bani, foarte mulţi pe indemnizaţii sociale, pensii ş.a.m.d., şi nu pe aspecte de politică social. Iar astea vor avea consecinţe nu tocmai bune în anii ce vin, ţinând cont inclusiv de asemenea procese sociale, cum ar fi îmbătrânirea demografică, tot mai puţină lume aptă de muncă, migraţia, ş.a.m.d.”*
Previous Next

XS
SM
MD
LG