Linkuri accesibilitate

Mai are şanse de supravieţuire Partidul Democrat-Liberal?


Dispariţia PDL la alegerile parlamentare din toamnă ar însemna dispariţia singurului partid de opoziţie din România de astăzi.

Eşecului categoric al Partidului Democrat-Liberal la alegerile de duminică 10 iunie i se pot găsi, desigur, explicaţii. El practic nu şi-a revenit din şocul plecării de la guvernare, prin căderea cabinetului Ungureanu. A avut de plătit, aşa cum se prevedea, măsurile nepopulare de combatere a crizei. S-a confruntat cu o campanie extrem de agresivă dusă de adversari, în campanie implicîndu-se foarte activ prim-ministrul însuşi, Victor Ponta, care a cutreierat ţara şi a avut nenumărate apariţii la televizor. Dar, pe de altă parte, nici PDL-ul n-a ştiut să se mobilizeze, să organizeze o campanie coerentă, să dea - acolo unde trebuia- o replică puternică. A pierdut în oraşe şi judeţe pe care părea că le controlează confortabil, a pierdut în Bucureşti, la Suceava, în Dîmboviţa, şi lista e lungă.

Este, de aceea, întrutotul justificată întrebarea care s-a pus imediat după aflarea rezultatelor: mai are şanse de supravieţuire Partidul Democrat-Liberal, pînă mai ieri cel mai puternic partid din România? Să nu uităm că liderii Uniunii Social-Liberale, Victor Ponta şi mai ales Crin Antonescu, n-au ostenit să declare că îşi doresc dispariţia democrat-liberalilor, partid pe care l-au asimilat, metaforic, cu „ciuma portocalie". În condiţiile în care deţin majoritatea în parlament, sînt la guvernare şi au cucerit aproape toate judeţele şi oraşele importante, social-liberalii au mari şanse să-şi îndeplinească visul. Să nu uităm că ei controlează şi bună parte din mass-media, inclusiv televiziunea publică. Dispariţia PDL-ului, la alegerile parlamentare din toamnă, ar însemna dispariţia singurului partid de opoziţie din România de astăzi. Şi instalarea la conducere a unei construcţii politice bicefale, cu puteri discreţionare.

Unde poate fi situat, în acest peisaj care, în două luni, s-a transformat complet, preşedintele Băsescu? Problema domniei sale este acum cine participă la Consiliul European din 28 iunie, şeful statului sau şeful guvernului. E drept, nu preşedintele a deschis discuţia ci premierul Ponta, grăbit să-i ia lui Traian Băsescu una din ultimele prerogative care îi rămăsese. În consecinţă, premierul s-a adresat parlamentului, parlamentul a emis o „declaraţie" fără valoare juridică, prin care îl trimite la Bruxelles pe Ponta. Puţini sînt cei care care cred că preşedintele va ieşi victorios din această încercare, izolat cum este la Palatul Cotroceni. Mai plauzibilă e ideea că dorinţa bruscă a lui Victor Ponta de a reprezenta România la Bruxelles face parte dintr-un scenariu ce vizează suspendarea şi înlăturarea preşedintelui pe motiv de nerespectare a Constituţiei ori a voinţei parlamentului.

Ceea ce şi-a propus pînă acum USL-ul a reuşit. Nu văd de ce ar eşua în operaţia de eliminare a lui Traian Băsescu din viaţa publică.
Previous Next

XS
SM
MD
LG