Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, salarii corecte şi consolidarea dialogului social sunt cîteva dintre priorităţile Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor pentru următorii cinci ani. Strategia care include aceste obiective a fost adoptată astăzi la cel de-al doilea Congres al sindicatelor. La care a fost şi Alla Ceapai:
Munca la negru şi salariile în plic sunt, în opinia sindicaliştilor, cele mai grave probleme cu care se confruntă societatea. Iar soluţia propusă de ei este înăsprirea pedepselor pentru cei care achită salariile în plic.
Preşedintelui sindicaliştilor Oleg Budza spune că cei care încurajează muncă informală ar trebui amendaţi cu de la 3 la 7 mii de lei: „Deja proiectul legii este şi aşteptăm reacţii care va fi pentru că s-au găsit acum şi nişte forţe de lobby care nu prea doresc să înăsprim condiţiile. În România, Bulgaria şi Polonia amenzile s-au înăsprit până la 3 mii de euro per persoană. Noi astăzi amendăm la nivel de 1000 sau 1500 de lei şi considerăm că se poate de luptat cu economia informală cu aşa metode, nu va fi.”
Asupra necesităţii găsirii unei soluţii pentru stoparea fenomenului salariilor în plic s-a exprimat şi primul ministru Vlad Filat, prezent la Congresul sindicaliştilor: „Am luat şi anumite decizii în a fi rezolvată această problemă, însă rezultat deocamdată nu este. Şi acest rezultat poate veni doar atunci când parteneriatul social la care facem referinţă foarte des va fi unul solidar. Aici este vorba şi de activitatea guvernului, şi de activitatea sindicatelor, dar în mod special este problema în activitatea patronatelor.”
În opinia mai multor experţi, problemele sociale şi economice, inclusiv cea a salariilor în plic de obicei nu îşi găsesc rezolvarea în cadrul acestui parteneriat dintre Guvern, Sindicate şi Patronate.
Experta independentă Viorica Antonov crede că acest parteneriat social este unul formal, iar sindicatele nu sunt prea insistente în revendicările pe care le înaintează: „Nu au auzit vreun reprezentant al sindicatelor să vină şi să spună că uite nu suntem de acord stimaţi reprezentanţi ai Guvernului că s-au mărit preţurile datorită faptului că întreprinderile au suferit anumite pierderi. Eu nu am văzut să vină sindicatele şi să spună că noi apărăm interesele muncitorilor, avem atâta productivitate şi nu este protejat muncitorul suntem împotrivă, facem grevă şi nu ieşim la lucru asta se întâmplă în occident, dar aici ce se întâmplă sindicatele acceptă tacit ce li se spune, acceptă minimum.”
Pe de altă parte mai mulţi lideri de sindicate, printre care şi Sergiu Bernevec, preşedintele Federaţiei naţionale a sindicatelor din agricultură şi alimentaţie, spune că prioritar pentru ei ar fi să revendice drepturile muncitorilor, negând că ar intra în cârdăşie cu guvernanţii.
„Negocierile nu pot fi numite o cârdăşie, dacă drept urmare a acestor activităţi noi obţinem ca salariu să fie majorat. Consider că anume prin asemenea metode, prin dialog permanent şi neîncetat cu autorităţile şi cu patronatele noi putem obţine înţelegere de la actualele autorităţi.”
Mihai Laşco preşedintele sindicatului care apără interesele angajaţilor din învăţământ şi educaţie este însă de altă părere. El susţine că de multe ori vocea sindicatelor nu este auzită de autorităţi şi de multe ori ei sunt nevoiţi să recurgă la acţiuni de protest.
