Strategia națională anticorupție va fi discutată mâine în cadrul Consiliului Suprem de Securitate. Printre cei care vor prezenta rapoarte de activitate este și directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Viorel Chetraru, invitatul emisiunii matinale.
Europa Liberă: A fost adoptată reforma instituţiei pe care o conduceţi. Legea votată de parlamentari se referă la reorganizarea centrului. Acesta nu va mai investiga crime economice cedînd această competenţă altor instituţii, va trece sub control parlamentar. Astfel bănuim că se urmăreşte eficientizarea luptei cu corupţia. Dar putem oare crede, dle Chetraru, că Centrul a căpătat autonomie şi independenţă suficientă şi că Moldova nu se va menţine printre cele mai corupte ţări?
Noi am avut o consultanţă puternică şi o susţinere din partea misiunii UE care de altfel ne-a şi asistat în elaborarea proiectelor prezentate Parlamentului. Pentru noi a fost important că a fost acceptată anume varianta care a fost propusă iniţial care are în vedere următoarele elemente: transmiterea competenţelor ce nu ţin de prevenirea şi combaterea corupţiei către alte autorităţi, în special este vorba de transmiterea infracţiunilor economice către MAI şi Serviciul Vamal.
Iar Centrul urmează să-şi concentreze eforturile în exercitarea mandatului său pentru a preveni şi a combate corupţia, sigur şi a infracţiunilor de spălare a banilor care nu au pondere atît de importantă dar care reprezintă activitatea servicului inclus în cadrul Centrului.”
Europa Liberă: Dle director, am să-l citez pe preşedintele Nicolae Timofti, care într-un interviu cu Europa Liberă spunea că nu a urmărit în mod special activitatea acestuin organ, dar el crede că Centrul îşi făcea datoria pe parcursul activităţii sale însă a avut o mare rezervă: nu a prezentat măcar un dosar societăţii. De ce nu aţi prezentat vreun dosar cu rezonanţă?
Viorel Chetraru: „Domnul preşedinte are poziţia dumnealui. Din punctul meu de vedere dumnealui cunoaşte bine situaţia în domeniul combaterii corupţiei, mai ales că este un exponent al justiţiei, iar instituţiile justiţiei au fost incluse direct în prevenirea şi combaterea corupţiei inclusiv prin sentinţele care le-au dat pe dosarele pe care le-am trimis noi în judecată.
O simplă statistică: cam 500 de dosare anual sînt constatate de către Centru, 50 la sută din ele ajung în instanţă, dar nu avem niciun om în puşcărie. De ce? Îmi vine greu să mă expun acuma, poate şi din motivul pe care l-a expus domnul preşedinte. Majoritatea revin în funcţie cu nişte sentinţe simbolice. Este eficientă sau nu activitaea justiţiei nu voi discuta eu acuma despre acest lucru.”
Europa Liberă: Dar de ce totuşi sentinţele judecătorilior sînt atît de blînde? E bună sau nu legea, se aplică buchia legii sau numai de la caz la caz?
Viorel Chetraru: „Nu se aplică.”
Europa Liberă: Şi cum explicaţi acest lucru?
Viorel Chetraru: „Tocmai din acest motiv noi am şi lansat această reformare a activităţii anticorupţie a tuturor principiilor şi criteriilor care stau la baza organizării acesteia fiindcă strategia de reformare a Centrului nu prevede doar simpla transmitere a competenţelor.
Sînt cîteva activităţi importante care trebuie pas cu pas realizate. Primul a fost asigurarea unei independenţe reale a instituţiei care este preocupată de prevenirea şi combaterea corupţiei. A doua activitate ţine de modificarea cadrului legislativ care urmează să stabilească pentru infracţiunile de corupţie o pedeapsă mult mai gravă, fiindcă pentru moment pedepsele care sînt stabilite pentru infracţiunea de corupţie sînt necorespunzătoare pericolului social pe care acestea îl reprezintă. Totodată mai departe urmează să fie asigurată eficienţa tuturor instituţiilor care sînt implicate în procesul de examinare a cazurilor de corupţie: procuratura, justiţia şi aşa mai departe.”
Europa Liberă: Bine dar acum pedepsele vor fi mai aspre?
Viorel Chetraru: „Pedepsele rămîn aceleaşi fiindcă Codul Penal nu a fost modificat. Pasul doi ţine de, după cum v-am mai spus, modificarea Codului Penal la compartimentul infracţiunile de corupţie ca acestea să devină infracţiuni cu caracter grav, în aşa fel ca cei care comit asemenea infracţiuni pe lîngă faptul că nu ar putea primi amenzi ca sancţiune dar să fie sancţiuni mult mai dure şi totodată să nu mai poată ocupa funcţii publice pentru perioade mult mai lungi.”
Europa Liberă: Dar atunci de ce mai vorbim atît de mult în societate pe parcursul acestor 20 de ani de independenţă că toate structurile luptă cu corupţia, vor să curme acest flagel, iar în penitenciare, aşa cum ziceaţi şi dvoastră, nu există nicio persoană care să-şi ispăşească pedeapsa pentru acest flagrant?
Viorel Chetraru: „Pentru mine este important, cel puţin pentru mine, în exercitarea mandatului cît mi-a mai rămas să fiu în calitate de director, să schimbăm modalitatea asta de abordare. Fiindcă de fiecare dată accentul s-a pus nu pe date statistice ce ţin de numărul cazurilor de corupţie care au fost constatate şi niciodată nu a mers nimeni în penitenciar să vadă cine sînt ăştia care stau acolo, pentru ce infracţiuni, şi funcţionarii corupţi ajung sau nu ajung în funcţii.
Noi am avut curajul să trecem peste chestiunea respectivă fiind conştienţi de problema şi efectul acestor activităţi pe care noi le-am făcut care pot să se întoarcă împotriva instituţiei pe care noi o reprezentăm. Am mers, am scos problema, considerăm că este bine pentru că pe moment se discută inclusiv la nivelul cel mai înalt, iată avem într-un termen foarte scurt în cadrul Consiliului Suprem de Securitate discutată această problemă şi sperăm mult că autorităţile vor discuta cu cărţile pe masă subiectul în cauză în aşa fel ca anul viitor să nu mai avem asemenea problemă.”
Europa Liberă: Ce înseamnă cu cărţile pe masă?
Viorel Chetraru: „Eficienţa fiecărei instituţii în parte. S-o luăm de la momentul de constatare. Procuratura, mai departe, cum merge procesul de susţinere a acuzaţiilor în instanţă. Instanţele judecătoreşti să vină cu motivaţia de ce pronunţă anume asemenea sentinţe.
Nu vreau să spun că este vorba de probleme strict tehnice care au făcut imposibilă pronunţarea unor sentinţe mai dure de către judecători. Da, ne asumăm şi noi răspunderea pentru faptul că poate şi din cauza unui profesionalism redus, unei dotări tehnice mai proaste probele cu care mergem noi în instanţă pe cazurile de corupţie poate nu de fiecare dată stau bine pe picioare, care să susţină o acuzaţie corespunzătoare şi judecătorii să aibă temeiuri legale ca să pronunţe sentinţe pe care cu adevărat aceştia le merită.
Dar nu putem spune că doar din cauza neprofesionalismului celor care au constatat asemenea cazuri s-au emis asemenea sentinţe. Noi avem convingerea că în spatele acestor sentinţe blînde stau interese. Şi nu este bine ca cazurile de corupţie care merg în instanţă la rîndul lor să genereze corupţie, mituind procurori, mituind judecători din prima instanţă, din alte instanţe care stau în spatele sentinţelor blînde.”
Europa Liberă: Dar se cunoaşte foarte bine această slăbiciune, în acest caz ce se poate întreprinde? Mă refer la slăbiciunea judecătorilor, slăbiciunea procurorilor pentru că şi ei figurează printre cei corupţi în societate.
Viorel Chetraru: „Există mecanisme de monitorizare a sentinţelor şi din punctul nostru de vedere atunci cînd o sentinţă pronunţată de către un judecător nu corespunde cadrului legal care este stabilit pentru asemenea infracţiuni judecătorul lasă să fie demis din funcţie de către consiliile disciplinare, avem Consiliul Superior al Magistraturii care trebuie să supravegheze toate procesele respective şi noi considerăm că toate instituţiile trebuie să-şi facă treaba şi totul va fi bine.”
Europa Liberă: Dle Chetraru, conform ultimului barometru de opinie publică cetăţenii aşteaptă ca guvernarea să lupte cu corupţia. Corupţia în vîrful puterii este definită problema cea mai gravă a Moldovei în anul 2011 de către raportul anual al Departamentului de Stat American despre starea drepturilor omului în lume. Ce trebuie să înţelegem, că în Moldova se luptă cu corupţia fără nicio şansă sau care sînt luptătorii în acest război anticorupţie?
Viorel Chetraru: „Eu o să vă spun ce cred eu personal despre subiectul în cauză. Cel puţin însuşi faptul că la noi se discută despre problema în cauză la nivelul cel mai înalt, societatea a devenit deja expertă în problema prevenirii şi combaterii corupţiei. Întrebaţi orice om din stradă şi o să vă spună ce avem de făcut. Societatea noastră deja a fost educată într-un mod de a înţelege ce înseamnă corupţie şi cum trebuie ea combătută.
Politicienii noştri nu mai au nicio şansă ca să evite soluţionarea acestei probleme şi eu am convingerea că într-un timp foarte scurt toate mecanismele care sînt necesare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei inclusiv la nivel guvernamental vor fi impulsionate şi vor fi deja funcţionabile.”
Europa Liberă: Cred că ceea ce s-a întîmplat pînă acuma ar putea să ne dea de gîndit. Or, orice corupt anchetat şi condamnat îi va descuraja pe ceilalţi să ia şpagă.
Viorel Chetraru: „Eu am convingerea că toate activităţile care pentru moment sînt iniţiate vor fi duse pînă la capăt iar comportamentul corupţional deja nu va mai fi un comportament normal.”
Europa Liberă: R. Moldova va cheltui zeci de milioane de lei pentru combaterea fenomenului corupţiei în sectorul public şi în cel privat. Dar oare lupta cu corupţia depinde numai de alocarea unor fonduri?
Viorel Chetraru: „Nu este vorba doar de fonduri. Este vorba despre modul cum cetăţenii înţeleg prevenirea şi combaterea corupţiei, dacă ei acceptă sau nu asemenea comportamente.
Eu, cel puţin pentru moment, sînt convins că partenerii noştri cu care noi colaborăm din cadrul UE nu ne vor lăsa să deviem în stînga sau în dreapta. Sîntem monitorizaţi foarte atent. Orice activitate, orice acţiune a clasei politice şi a guvernării este monitorizată şi toate activităţile de susţinere în procesul acesta de integrare depinde direct de eficienţa activităţilor de combatere a corupţiei care vor fi întreprinse de către guvern.”
Europa Liberă: Dle Chetraru, cît de politizată a fost structura pe care o conduceţi de rînd cu alte structuri de forţă din R. Moldova?
Viorel Chetraru: „A fost politizată în măsura în care au fost politizate şi alte instituţii.”
Europa Liberă: „Exagerat de mult?
Viorel Chetraru: „Nu exagerat de mult, dar în aceeaşi măsură, ceea ce nu poate fi acceptat în situaţia noastră.”
Europa Liberă: după reformarea Centrului, Viorel Chetraru mai poate conduce această istituţie sau aici se încheie mandatul şi nu mai puteţi pretinde la această funcţie?
Viorel Chetraru: „Legea nu stabileşte restricţii, dar depinde de decizia personală pe care o voi lua să-mi înaintez sau nu candidatura.”
Europa Liberă: Şi dvoastră înclinaţi spre care decizie?
Viorel Chetraru: „Înclin spre decizia de-a nu-mi înainta candidatura dar încă nu am decis definitiv. Atunci cînd voi avea convingerea că instituţia va fi într-adevăr depolitizată, cînd ea va avea o susţinere importantă din partea societăţii atunci eu aş putea să-mi înaintez candidatura. Pentru moment eu încă nu am luat o decizie, dar sper foarte mult că indiferent de cine va fi la cîrma instituţiei acesta să fie dependent doar de buchia legii şi nu de influenţele politice care se vor încerca să se exercite asupra instituţiei.”
Europa Liberă: De ce v-am întrebat, pentru că se zvoneşte că aţi putea veni şi în fruntea Ministerului de Interne în eventualitatea schimbării ministrului de acolo.
Viorel Chetraru: „Eu nu am asemenea date. Cred că ministrul de interne are un mandat pe care trebuie să şi-l ducă pînă la capăt. Urmează ca noi să-l sprijinim, toţi cetăţenii, iar poliţia să fie reformată, să fie una care să satisfacă nevoile cetăţenilor.”
Europa Liberă: Dle Chetraru, vă mulţumim.
