Liderul PCRM, Vladimir Voronin a declarat astăzi că opoziția comunistă este gata să revină la lucrările Parlamentului pentru o zi, dacă majoritatea acceptă să se modifice legea asigurării egalității. La începutul săptămânii, Vladimir Voronin anunțase că PCRM va iniția un referendum pentru anularea legii, iar luna trecută comuniștii inițiaseră un referendum mai general, pentru dizolvarea Parlamentului actual. Într-un interviu cu speakerul democrat, Marian Lupu, Valentina Ursu i-a cerut să comenteze și aceste inițiative.
Europa Liberă: De ce rămâne corupţia o problemă gravă pentru Moldova? Unii spun că asupra organelor de drept mai degrabă se exercită control decât s-ar dezlega mâinile pentru o eventuală reformă.
Marian Lupu: „Constatăm că au fost obţinute şi rezultate pozitive la capitolul combaterii corupţiei. Pe de altă parte, trebuie să fim sinceri că acest flagel numit corupţia are încă poziţii puternice. Cu părere de rău în R. Moldova şi este un capitol la care noi înregistrăm încă mari restanţe. Corupţia este un flagel care afectează întreaga societate. Afectează calitatea şi ritmul dezvoltării economice, afectează mediul de afaceri, sectorul public, în ultimă instanţă loveşte în procesul propriu-zis de dezvoltare social-economică a ţării.
Noi şi am iniţiat reforma sistemului justiţiei, reforma în domeniul public, să fie treptat redus acest flagel. Noi ne imaginăm foarte şi foarte bine că o abordare realistă nu presupune ca peste un an de zile nu o să fie corupţie în R. Moldova însă aplicarea de reforme instituţionale precum este şi formarea Centrului Naţional Anticorupţie, implementarea strategiei de reformă anticorupţie, implementarea strategiilor de dezvoltare a administraţiei publice centrale şi locale, ţintesc acest obiectiv de combatere şi reducere dramatică a corupţiei în ţara noastră.”
Europa Liberă: Moldova rămâne a fi monitorizată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de mulţi ani. Şi o restanţă importantă rămâne reformarea Procuraturii, de ce anume această instituţie atât de greu se reformează?
Marian Lupu: „Eu nu aş pune accente că se reformează mai greu Procuratura, fiindcă în egală măsură nu aţi putea să susţineţi că tare repede se reformează Ministerul de Interne, ori cu viteză cosmică se reformează sistemul judecătoresc. Toate aceste instituţii formează un sistem. Este imposibil să vorbeşti despre reformarea sistemului de drept per ansamblu doar în condiţiile când se schimbă situaţia în cadrul unei singure instituţii - Procuratura generală. Fiindcă ele sunt interdependente, iar ceea ce numim noi dreptate şi justiţie în ţară este în egală măsură dependentă de rezultatele activităţilor tuturor acestor verigi a sistemului de drept.
Iată de ce, implementarea acestei strategii reprezintă de fapt o abordare de sistem. Cînd în mod sincronizat se produce reformarea atât a Procuraturii generale, poliţiei, sistemului judecătoresc şi altor instituţii, pentru a asigura un rezultat pe care să-l simtă oamenii. Cu părere de rău, astăzi oamenii nu simt roadele acestei reforme, de altfel, nu este o întâmplare că strategia de reformă a sistemului de drept este programată pentru o perioadă de patru ani de zile , este un proces foarte complex, foarte greu.
Însă cu acea determinare cu care am abordat noi problema dată, plus asistenţa inclusiv tehnică şi financiară care vine din partea Uniunii Europene, sunt precondiţii foarte importante pentru asigurarea succesului acestei reforme.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, se vorbeşte foarte mult despre oferirea independenţei justiţiei. Întrebarea mea firească, de cine depinde justiţia dacă nu are independenţă totală?
Marian Lupu: „Eu mă gândesc că noi astăzi ne confruntăm cu problema independenţei justiţiei. E altă problemă – responsabilitatea. Iată la acest capitol stăm mult mai prost în acest sens. Mulţi magistraţi înţeleg eronat noţiunea de independenţă şi autonomie. Sarcina noastră este în cadrul acestei reforme, unde este necesar să consolidăm această libertate a lor şi autonomie şi în toate cazurile să consolidăm sistemul de responsabilitate profesională şi civică a celor care reprezintă sistemul de drept. Fiindcă noi nu o să reuşim niciodată să facem o ţară bazată pe drept dacă nu o să avem un sistem de drept bine funcţional.”
Europa Liberă: Dar sunt voci care spun că sunt excesiv de politizate anumite structuri de forţă. Aceasta ar împiedica reforma acestor instituţii sau am asistat în ultimul timp la un schimb de replici, chiar critici dure dintre PLDM şi PD. Cineva din exponenţii PLDM spunea că procuratura i-a dosare de la MAI sub pretextul ca să le acopere, să muşamalizeze. Ce se întâmplă?
Marian Lupu: „Toate aceste discuţii derivă mai mult din interese politice, corporative, de partid. Utilizând nişte slogane foarte frumoase. Însă văzând doar o părticică foarte mică din tot tabloul. Este timpul să venim cu o abordare foarte serioasă din partea tuturor partidelor care formează alianţa de guvernare. Să înţelegem bine că în ultimă instanţă, un şir de înalţi demnitari sunt numiţi de Parlament, sunt votaţi de deputaţi.
Aceste propuneri tot vin pe linia partidelor politice. Deci, dacă noi interpretăm de o asemenea manieră cuvântul politizare, este un subiect foarte îngust, cu atât mai mult că noi o altă cale nici nu avem. Parlamentul este un organ, dincolo că este legislativ, mai este şi organ politic, volens nolens. Înţelegerea mea a sensului de politizare este ca aceşti înalţi demnitari numiţi la indiferent care posturi să nu fie cei care să promoveze interesele înguste corporative, de partid, dar să promoveze interesele celor mulţi, adică a cetăţenilor.”
Europa Liberă: Dar unii zic că tocmai invers se întâmplă…
Marian Lupu: „Dacă vorbim despre această noţiune de politizare în sensul serios al cuvântului nu trebuie să omitem şi multe alte situaţii care se întâmplă. De exemplu, în sistemul educaţional. Că în contextul organizării concursurilor pentru suplinirea funcţie de director de licee, de şcoli, de gimnazii aspectul politic joacă un rol excesiv de mare. Sau în domeniul sănătăţii, mă refer la şefi de spitale, unităţi medicale.
Şi atunci, mă întreb eu - oare este corect ceea ce facem noi toţi în cadrul Alianţei? Punând accentul pe o funcţie sau două, nu zic importante, însă uitând definitiv despre sute şi mii de cazuri, care se referă la acelaşi proces de politizare în sistemul educaţional, în alte sisteme. Iată unde este responsabilitatea noastră. Să fie încetate aceste procese, să nu fie selectaţi oamenii pe principii de apartenenţă de partid.
Fiindcă vreau să vă zic şi cu aceeaşi Procuratură Generală şi cu alte instituţii nu o să găsiţi membri de partid vorbim despre PD. Exponenţii partidelor, nu necesar în calitate de membru de partid, nici pe departe. Şi la acelaşi CEC, sunt şi la aceeaşi Curte de Conturi, sunt şi la CNFP, peste tot. Consiliul de Observatori la Teleradio- Moldova şi multe alte structuri. Deci, şi în continuare vor fi formaţiuni politice, care vor înainta propuneri şi vor vota pentru numirea în înalte funcţii a unor persoane. Şi atunci, acei care înaintează poartă pentru ei responsabilitatea din punct de vedere profesional. Că trebuie să fie profesionişti, să servească societatea şi poartă răspundere pentru integritatea acestor persoane.”
Europa Liberă: Dar această politizare a acestor structuri de forţă, înseamnă că iscă neînţelegeri în cadrul alianţei de guvernare?
Marian Lupu: „Nu trebuie să fie alte discuţii în cadrul alianţei de guvernare, decât prestaţia profesională a acestor instituţii importante în stat.”
Europa Liberă: Dvs. credeţi că pe moment ar fi ca preşedintele Timofti să convoace o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate? Pentru că se discută foarte mult despre corupţie şi despre crime.
Marian Lupu: „Şedinţa Consiliului Suprem de Securitate este deja convocată în data de cinci iunie de către preşedintele Timofti. Vom discuta mai multe subiecte, dar care ţin cu exactitate de combaterea corupţiei, de combaterea criminalităţii şi alte subiecte prioritare pe agenda noastră.”
Europa Liberă: Prioritar pentru coaliţia de guvernare, ce probleme sunt pe agendă?
Marian Lupu: „Sunt problemele de ordin social, economic. Este vorba de perfecţionarea cadrului normativ şi regulatoriu al mediului de afaceri, stimularea businessu-lui, atragere de investiţii masive, formarea de noi locuri de muncă, asigurări cu locuri de muncă, asigurarea salariilor, reforma sistemului educaţional. Aşteptăm Codul educaţiei, reforme care sunt necesare în domeniul ocrotirii sănătăţii, reforme necesare pentru susţinerea agriculturii, reformarea sistemului de pensii, prestaţii sociale, asigurări sociale, ajutor social pentru populaţie, implementarea strategiei de reformare a sistemului de drept.”
Europa Liberă: Între timp l-am auzit pe deputatul neafiliat, liderul socialiştilor, Igor Dodon, care prezicea că în toamnă Republica Moldova ar putea să intre în incapacitatea de-a achita salariile, pensiile, indemnizaţiile.
Marian Lupu: „Situaţia nici în trecut nu a fost mai uşoară decât este astăzi. Criza economică în Europa şi în lume continuă. Lucrul acesta are repercusiuni şi asupra situaţie economice din Republica Moldova. Însă cu eforturi conjugate, în modul în care alianţa de guvernare şi-a demonstrat capacităţile de management anticriză de la 2009 încoace, când criza era nu mai puţin severă. Deci, în aceste condiţii guvernul va face faţă situaţiei.”
Europa Liberă: Cât de constructivă este atmosfera din cadrul alianţei? Din moment ce se fac auzite voci care spun că nu este, totuşi exclus să se ajungă la alegeri parlamentare anticipate.
Marian Lupu: „Eu nu văd altă cale pentru a se ajunge la alegeri parlamentare anticipate, decât cea de demisie a guvernului. Acum să fie o realitate, un asemenea scenariu ca guvernul să-şi dea demisia benevol, ar fi o greşeală fatală. Una foarte mare şi pentru politicieni, pentru lideri, dar şi pentru toate componentele AIE. Avem cu toţii împreună o responsabilitate foarte mare faţă de cetăţeni. Ne-am angajat să implementăm un program. Toţi ştiam că condiţiile sunt nu din cele mai uşoare.
Deci, dacă toţi împreună avem curaj, ne ţinem de cuvânt şi purtăm responsabilitate în faţa cetăţenilor. Şi acest guvern, şi acest parlament are obligaţiunea să profite de aceşti doi ani şi jumătate aproape de stabilitate politică. Şi să implementeze reformele promise. Să implementeze propriul său program de guvernare. Să nu fugă de pe corabie atunci când se resimte o situaţie poate mai grea sau tensionată.”
Europa Liberă: Opoziţia nu vine la lucrările Parlamentului, la şedinţele în plen a parlamentului.
Marian Lupu: „E cam trist în Parlament, da.”
Europa Liberă: Şi iată că apar idei despre convocarea unor referendumuri. Tot opoziţia comunistă insistă pe un referendum care ar anula legea privind anti- discriminarea. Opoziţia extraparlamentară insistă pe convocarea unui referendum privind aderarea R. Moldova la spaţiul euroasiatic. Igor Dodon nu se lăsa spunând că vrea un referendum privind revocarea primarului general de Chişinău. Ce se întâmplă?
Marian Lupu: „Mă miră într-un fel, dar mă amuză pe de altă parte ideea că cei mai înverşunaţi adversari a organizării referendumurilor pe care le lansa AIE, au devenit peste noapte, brusc, mari adepţi ai acestei metode democratice numită referendum. Aceste acţiuni, aceste iniţiative nu sunt altceva decât acţiuni PR din partea tuturor. Partidele extraparlamentare ca să fie şi ele cumva la suprafaţă, să nu dispară, să menţină atenţia populaţiei vie cu asemenea idei.
Opoziţia parlamentară, Partidul Comuniştilor, explicaţia este exact aceeaşi. Nedorind să vină în Parlament, să profite, să se folosească de tribuna parlamentară pentru promovarea mesajelor nu au găsit nimic mai bun decât să meargă şi ei pe calea lansării ideii de organizare de referendumuri. Din nou, motivul fiind acelaşi, să menţină ţintit asupra lor atenţia publică. Să mai facă gălăgie, să mai producă nişte valuri pentru ca suprafaţa apei să nu fie chiar atât de liniştită. Da, opoziţia nu vine în parlament, regret acest lucru. Lansez apelul către opoziţie să vină ca opoziţie normală într-un sistem politic parlamentar, să revină la muncă.”
Europa Liberă: Domnul Voronin zice că parlamentul nu lansează nici o invitaţie către opoziţia comunistă să revină în legislativ.
Marian Lupu: „Este puţin mai greu pentru mine să-l înţeleg pe preşedintele PCRM-ului, de ce comuniştii nu vin. Ce au declarat ei la începutul acestei campanii de boicot a şedinţelor plenului Parlamentului? Ideea lansată a fost că acest parlament nu este legitim, acest Parlament nelegitim, a ales de o manieră nelegitimă preşedintele ţării, şi pe acest motiv comuniştii nu vin în Parlament.
Haide-ţi să închidem acest cerc şi atunci eu vin cu întrebarea retorică, păi cum de aşteaptă domnul Voronin invitaţie din partea Parlamentului nelegitim din punctul lor de vedere care a ales un preşedinte nelegitim? Nu vă pare că aceste două lucruri se bat cap în cap, că este o situaţie ruşinoasă, este o situaţie nefirească?
Eu personal, deja a zecea oară lansez asemenea invitaţii. Sunt acţiuni absolut suficiente, şi sincer, din partea noastră, pentru a-i vedea pe colegii noştri parlamentari din opoziţie în sala plenului parlamentului. Ei mai mult caută scuze pentru a nu se prezenta în Parlament decât caută soluţii reale.”
Europa Liberă: Între timp s-a anunţat că procuratura ar putea cere retragerea imunităţii mai multor fruntaşi ai PCRM, deputaţi din opoziţia comunistă, pe motiv ca să-i tragă la răspundere. Ar putea să răspundă legislativul la o asemenea solicitare a Procuraturii?
Marian Lupu: „Eu niciodată nu am acceptat ideea să anticipăm nişte lucruri, aş prefera în această situaţie să văd dacă vine o asemenea solicitare din partea acestei instituţii. Ea vine, o examinăm, şi atunci voi fi pe poziţia să vă dau un răspuns , exerciţii de analiză abstractă. Nu am nici timpul suficient pentru aşa ceva şi nici energia pentru a fi lansat în această direcţie.”
Europa Liberă: Sunteţi pentru retragerea imunităţii?
Marian Lupu: „Eu sunt mereu pentru respectarea legii. Tot indiferent că este vorba de un deputat, indiferent de ce partid. Că este vorba de un membru al guvernului, că este vorba de oricine nu ar fi, culoarea politică pe mine nu mă interesează deloc, pe mine mă interesează în capul mesei să fie legea.”
Europa Liberă: Am aici o ştire că analiştii agenţiei de geostrategie Stratfor, au publicat o analiză despre Moldova şi divizarea populaţiei între vest şi est, care în opinia lor ar împiedica apropierea Chişinăului de Occident. De fapt, aşa cum se spune în analiza lor, R. Moldova continuă să se afle în faţa mai multor provocări. Moldovenii continuă să fie împărţiţi între nostalgia sovietică şi dorinţa de integrare europeană. Cum puteţi dumneavoastră, cei care alcătuiţi clasa politică, cei care sunteţi la guvernare să împăcaţi şi capra şi varza?
Marian Lupu: „Eu nu aş fi întru totul de acord cu aceste concluzii. Societatea noastră nu este divizată între pro-est şi pro-vest, fiindcă aceleaşi persoane răspunzând la întrebarea: susţineţi oare procesul de integrare europeană? Noi avem peste 60 la sută care ne spun da, susţinem şi este calea corectă şi tot aceeaşi oameni, 60 la sută, la întrebarea cine este ţara partener strategic pentru R. Moldova, numesc Federaţia Rusă. Este practic acelaşi grup majoritar din societate care vine cu asemenea poziţie.”
Europa Liberă: Explicaţia care este?
Marian Lupu: „Explicaţia este că Republica Moldova şi majoritatea populaţiei noastre sunt pentru procesul de integrare europeană, concomitent sunt pentru menţinerea bunelor relaţii de vecinătate şi de cooperare cu partenerii noştri din zona estică, din zona CSI, Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan şi multe altele. Această situaţie care poate părea paradoxală pentru experţii din ţările care sunt diferite de R. Moldova. Ei nu înţeleg că R. Moldova de fapt de secole se află exact la graniţa dintre două mari lumi, lumea latină şi lumea slavă.”
Europa Liberă: Cronicarul zicea la intersecţia tuturor relelor.
Marian Lupu: „Eu nu aş spune că la intersecţia doar tuturor relelor. Să ştiţi că sunt şi multe lucruri bune, fiindcă fiind situată exact la graniţa acestor două mari culturi, resimţim influenţa acestora. Este o mare bogăţie pentru noi de acces la valorile culturale, valori lingvistice, valori de literatură, nemaivorbind de avantajele economice şi financiare care ne sunt oferite de plasamentul nostru geografic şi geopolitic. Şi atunci, calea este una, pe interior consolidarea unei naţiuni civice, toţi suntem moldoveni ai acestei ţări, indiferent de faptul cum ne identificăm din punct de vedere etnic.
Un al doilea principiu ar fi multilingvismul, care este o valoare deosebită. Este un mare avantaj pentru dezvoltarea resurselor umane din ţara noastră. Pe plan extern, continuarea strategiei noastre de integrare în Uniunea Europeană, şi ţinând cont de faptul că această strategie este mai degrabă o strategie pe termen mediu şi pe termen lung concomitent menţinerea de bune relaţii, relaţii de cooperare strategică, pe bilaterală cu partenerii noştri din est, care ne uneşte de fapt istoria. Iată ce demonstrează situaţia pe care o avem în R. Moldova. Nu trebuie să o vedem ca pe o mare contradicţie, trebuie să o tratăm ca pe un avantaj şi respectiv să mergem pe calea promovării unei politici externe inteligente, deştepte, echilibrate, care ar aduce maxim de efecte pentru interesul naţional al ţării.”
Europa Liberă: De ce a devenit mai dozată, mai rezervată insistenţa R. Moldova de a merge pe calea euro integrării?
Marian Lupu: „Integrarea europeană nu se face în funcţie de numărul de cuvinte pronunţat şi de frecvenţa declaraţiilor politice frumoase, precum că noi vrem în Europa.”
Europa Liberă: Dvs. sunteţi cei care trebuie să faceţi ca ţara să fie pregătită pentru a ajunge în marea familie.
Marian Lupu: „A convinge populaţia că această cale este o cale corectă, care aduce roade frumoase şi contribuie la dezvoltarea ţării, acest obiectiv nu se atinge prin declaraţii multe, ci prin fapte şi rezultate.”
Europa Liberă: Faptele şi rezultatele când vor vorbi?
Marian Lupu: „Pe termen scurt, chiar şi aceleaşi fonduri de susţinere enormă a R. Moldova oferite de către UE, astea sunt avantaje pe care le avem acum. Şi credeţi-mă că fără aceste fonduri, în mare parte grant-uri, situaţia bugetului R. Moldova ar fi trebuit să fie mult prea diferită decât este astăzi. Sunt acţiuni care vor veni pe termen mediu şi trebuie să fim cinstiţi şi siguri, şi să spunem populaţie că sunt acţiuni care vor veni cu efecte pozitive pe termen mai îndelungat de timp. Şi acum toată lumea, clasa politică a început să înţeleagă mult mai bine, că trebuie de tăcut şi de făcut.”
Europa Liberă: Acum vă feriţi să precizaţi şi o dată concretă când R. Moldova ar fi gata să obţină şi regimul liberalizat de vize.
Marian Lupu: „Nu există termeni prestabiliţi. De exemplu să o luăm cu acordul de liber schimb cu UE. O decizie ar fi necesară şi importantă pentru R. Moldova, având acord de liber schimb cu zona CSI şi venind un acord de liber schimb cu UE, R. Moldova într-adevăr are şansa să devină ca o punte de legătură foarte importantă pentru mulţi investitori, atât din est cât şi din vest ca să profite de acest regim liberalizat. Avantaj foarte mare pentru noi, fiindcă aceste investiţii ar aduce locuri de muncă, salarii bune, o schimbare a structurii creşterii economice şi multe alte avantaje.
Aceste negocieri sunt presupuse a se finaliza către toamna anului viitor. Finalizarea negocierilor nu înseamnă şi semnarea imediată a acordului, dar am avea o perspectivă, zic eu, un an jumătate, doi, da am putea să vorbim despre o eventuală încheiere a unui asemenea acord. Liberalizarea regimului de vize în funcţie de acţiunile pe care le vom întreprinde în contextul implementării cadrului normativ adoptat, în funcţie de calitatea negocierilor şi a diplomaţiei noastre. Cam pe aici văd eu o eventuală posibilitate a unui rezultat concret.
Pentru oamenii noştri contează mai puţin că lucru asta se întâmplă cu un an mai devreme sau mai târziu. Un an plus minus, moldovenii o să ştie să aştepte şi să ierte important ca să vină această decizie şi nu peste zeci de ani, dar într-o perspectivă previzibilă de timp. Trebuie de răsuflat mânicile, de muncit, de lucrat pentru a apropia cât se poate de repede momentul deciziei finale la acest capitol.”
Europa Liberă: Ce ţine de reforma pe care vreţi să o faceţi în cadrul formaţiunii pe care o conduceţi, în cadrul partidului democrat? Vorbe, zvonuri foarte multe. Că domnul Plahotniuc poate să ia locul domnului Marian Lupu la şefia partidului. Că domnul Plahotniuc ar putea să nu mai deţină funcţia de prim vice preşedinte a legislativului şi să se concentreze doar pe a conduce această formaţiune. Ce reformă urmăriţi?
Marian Lupu: „Cu părere de rău, continuăm să fim în mare parte o ţară provincială, chiar şi presupusa elită a ţării nu s-a dus departe. Pe de altă parte, toate aceste zvonuri, bârfe vin și din partea concurenţilor noştri, politici electorali. Fiindcă atunci când un partid îşi propune nişte scopuri foarte serioase pentru asigurarea unor reformări care să aducă partidul în albia unui partid modern, european, bazat pe principii moderne europene de organizare internă şi de activitate pe plan politic. Probabil că cineva s-a cam speriat în acest sens şi atunci cel care se teme încearcă pe cale de zvonuri şi bârfe să mai propulseze nişte mesaje eronate. Nu este mult de aşteptat.
În ziua de 16 iunie, întreaga societate va avea posibilitatea să urmărească acest forum şi să vadă care vor fi rezultatele. Însă noi dacă vrem schimbări în ţară, schimbările trebuie să le începem de la noi. Trebuie să fie schimbată întâi de toate elita politică. Nu neapărat ca feţe. Schimbată ca atitudine , ca principii, ca şi cultură politică, ca şi norme de organizare internă de partid. Partidul Democrat se propune ca un prim exemplu în acest sens.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă o reformă a PD-ului?
Marian Lupu: „Ca să-mi termin ideea, nu un partid precum sunt cu părere de rău aproape toate în această ţară. Bazate pe nişte metode autocrate, totalitare, de dirijare, cu o democraţie internă foarte slab dezvoltată. Un sistem care nu asigură continuitatea. Partide care sunt bazate în special pe lideri şi nu pe propriile echipe . Şi o dată cu plecarea liderilor se termină şi viaţa partidelor. Eu nu accept asemenea principii.
Susţin foarte mult ceea ce văd în Europa, în statele membre a UE. Cum sunt organizate partidele, cum este asigurată o continuitate în activitatea acestora. Partidul Democrat pentru mine este şi o familie, dar este şi un proiect al vieţii căruia aş dori să-i asigur continuitate pe mulţi, mulţi ani înainte. Ce presupune cuvântul reformă? Trei mari noţiuni: dezvoltare, eficientizare, modernizare reprezintă chintesenţa reformei pe care ne-o propunem.”
Europa Liberă: Deci surprize de schimbare a liderului partidului, nu se vor produce?
Marian Lupu: „Îmi pare mie că am dat un răspuns exhaustiv la această întrebare.”
Europa Liberă: Dar de ce se insistă pe ideea că prima strună în partid ar fi Vlad Plahotniuc?
Marian Lupu: „Din nou, provincialismul nostru, gurile rele, frica, invidia, dorinţa de a pune piedici în procesul de dezvoltare a PD. Toate acestea tentative nu reprezintă decât nişte încercări stângace, de–a ne dezbina şi pe această cale de a ne slăbi. Vreau să vă zic că în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Naţional, care s-a desfăşurat în luna mai, tot PD-ul, întreaga conducere a partidului s-a manifestat ca un tot întreg. Şi noi astăzi suntem mai uniţi decât oricând. Lucru care-mi inspiră toată încrederea în reuşita acestei reforme pe care am pornit-o.”
