Astăzi în presa de la Chişinău e ziua comparaţiilor. Irina Krasilinikova citează în „Moldavskie Vedomosti” dintr-un studiu efectuat de Banca Mondială, potrivit căruia fermierii moldoveni produc de 5 ori mai puţin decât colegii lor din România, de 31 de ori mai puţin decât cei olandezi şi de 35 de ori mai puţin decât agricultorii americani.
Pentru a menţine ţara pe linia de plutire, conducerea Băncii Mondiale a decis să aloce 18 milioane de dolari SUA sub formă de credit şi 4,4 milioane sub formă de grant. Guvernul va folosi aceşti bani pentru a subvenţiona mai multe domenii din agricultură, pentru a reduce impozitarea din ramură şi a susţine procesul de consolidare a terenurilor agricole.
Portalul de ştiri union.md scrie că în Republica Moldova 1 km de drum reparat costă jumătate de milion de euro, în timp ce în Spania se cheltuie aproximativ 44 mii euro, adică de peste 10 ori mai puţin. Jurnaliştii se raportează la suma cheltuită pentru un drum dintre localitățile Stăuceni și Cricova. Peste 9 milioane de euro au fost investiți pentru reparația a 21 de km de drum din R. Moldova, adică aproximativ jumătate de milion de euro pentru 1 km, scrie union.md.
Asistenţa financiară destinată Republicii Moldova din partea donatorilor externi a crescut considerabil din 2007 până în prezent. „Doar din partea UE finanţările s-au majorat de zece ori, la peste 300 milioane euro preconizaţi pentru perioada 2011-2013”, notează Olga Ceaglei în săptămânalul Economist. În articol se mai arată că cele mai mari sume au fost alocate Moldovei în sfera agriculturii - 338,8 mil. euro, care este urmată de aşa domenii precum guvernare şi societate civilă - 224,9 mil. euro, infrastructura şi serviciile sociale - 216,4 mil. euro, transport - 180,4 mil. euro, apă şi canalizare - 106, 4 mil. euro, etc. Specialiştii spun însă că Republica Moldova are restanţe la absorbirea asistenţei externe.
Ce legătură are o bancă de renume din Suedia, un SRL dintr-un sat moldovenesc, un cetăţean din Căuşeni şi o firmă din Ucraina? „La prima vedere niciuna, însă în joc sunt puse un milion 247 mii de dolari multiplicaţi peste noapte prin scheme şi scamatorii juridice, bani pretinşi, ca prejudiciu băncii suedeze SEB Bank, de către o firmă din satul Costeşti, Ialoveni”, constată Olga Ceaglei în investigaţia „Cum să furi un milion? Legal”, publicat în săptămânalul „Economist”. Ziarista a descoperit că toată „afacerea” a cărui scop este de a transforma o datorie de 60 mii de dolari în una de peste un milion de dolari a fost posibilă printr-o serie de decizii judecătoreşti din Căuşeni, Chişinău şi Kiev, dar şi prin implicarea unor firme off-shore.
Cotidianul „Adevărul” notează că cea mai mare companie de asigurări din Republica Moldova, Moldasig, ar putea reveni în proprietatea statului, dacă magistraţii vor declara nulă tranzacţia prin care a fost vândută. Ion Preaşca scrie că Procuratura Generală a depus la 21 mai 2012 la Curtea de Apel Chişinău o cerere prin care solicită să fie declarat nul contractul de vânzare-cumpărare a 80% din capitalul social al Moldasig.
În urma acestei tranzacţii, cea mai mare companie de asigurări din ţară ajunsese sub controlul Rosgosstrah. Viorel Morari, adjunctul şefului Procuraturii Anticorupţie, spune că cererea a fost depusă după ce s-a constatat că deciziile adoptate în 2008 de conducerea şi acţionarii Moldasig n-au fost îndeplinite, iar majorarea de capital efectuată pentru a aduce resurse necesare dezvoltării companiei nu s-a realizat. „Atunci s-a decis că banii vor merge pentru extinderea reţelei Moldasig şi pentru prestarea de noi servicii. În realitate, banii au rămas pe cont şi nu au fost folosiţi conform destinaţiei“, a precizat procurorul pentru „Adevărul”.
