În Germania multă lume habar n-are de existenţa Republicii Moldova. Pentru a oferi publicului informaţii despre tînărul stat care s-a creat după prăbuşirea Uniunea Sovietice, la iniţiativa „Institutului Moldova“ din Leipzig s-a redactat un amplu volum care prezintă o imagine complexă a Republicii Moldova.
Volumul care cuprinde 748 de pagini, a fost editat de Klaus Bochmann, Vasile Dumbrava, Dietmar Müller, Victoria Reinhardt, şi a apărut la editura Universităţii din Leipzig sub titlul simplu: „Republica Moldova“. Este prima încercare din spaţiul lingvistic german de a pune la dispoziţia publicului o atît de amplă sinteză informativă, obiectivă şi nealterată de perspective politice sau naţionaliste referitoare la Republica Moldova.
La realizarea acestui volum, bine structurat şi scris într-un limbaj inteligibil, au participat numeroşi autori, atît din Germania cît şi din Moldova sau din alte cîteva ţări europene, cunoscători ai situaţiei istorice, politice, economice, culturale şi naţionale reale, specifice acestei zone geografice.
Deja din titlurile celor şapte capitole ale cărţii se desprinde intenţia abordării tematice complexe, care depăşeşte simpla prezentare a subiectelor în stilul lexicoanelor obişnuite: „Istorie şi memorie“, „Spaţiu şi populaţie“, „Stat, justiţie şi administraţie“, „Politica externă şi de securitate“, „Economia“, „Societatea“, „Cultura“.
Deşi editorii au încercat să armonizeze anumite interpretări legate de istorie, cultura politică sau naţională, tributare unui anumit tip de subiectivism, pe alocuri se pot identifica diferenţele de perspectivă, accentele puse pe anumite probleme, considerate mai mult sau mai puţin acute de către autorii articolelor.
Pe de altă parte se poate observa şi trecerea sub tăcere a unor chestiuni politice spinoase, ca de pildă existenţa unor organizaţii extremiste de felul „Mişcării“ care-şi spune „Naţional-Creştină“ şi al cărei lider a declarat în 2009 că este adept al legionarismului. In capitolul dedicat partidelor politice, unor astfel de grupări nu se acordă nicio importanţă.
În ce măsură ideologia naţionalismului a afectat un segment important al vieţii cultural-literare se poate însă citi în capitolul dedicat literaturii, scrisă în limba română, unde este subliniată influenţa unor autori din tabară etnocentristă de la Bucureşti - ca Adrian Păunescu sau Corneliu Vadim Tudor (al cărui nume nu este trecut în indicele de la sfîrşitul volumului).
Relevante pentru interferenţele dintre istorie şi politică, ideologie naţională şi nostalgie postcomunistă, sunt paginile dedicate culturii memoriei, minorităţilor şi culturii, în general. Pe scurt: Cartea este o iniţiativă lăudabilă şi va contribui, cu siguranţă, la o cunoaştere mai bună a Republicii Moldova.
*Klaus Bochmann, Vasile Dumbrava, Dietmar Müller, Victoria Reinhardt (ed.): „Die Republik Moldau - Republica Moldova. Ein Handbuch“, Leipziger Universitätsverlag, 2012, 748 p.
