Linkuri accesibilitate

Socialiștii bulgari se pregătesc de alegeri anticipate


Serghei Stanișev cu Boiko Borisov în 2009
Serghei Stanișev cu Boiko Borisov în 2009

Serghei Stanișev a fost reales în fruntea foștilor comuniști bulgari.


Președintele Partidului Socialiștilor Europeni, Serghei Stanișev a fost reales în fruntea foștilor comuniști bulgari cu 77% din voturile exprimate la cel de al 48-lea congres. Principalul său oponent, ex-președintele Gheorghi Părvanov și-a retras candidatura, declarând că partidul nu este pregătit de schimbare.

Congresul a atras atenția analiștilor din două motive. Primul: scindările în lanț în celelalte partide parlamentare de opoziție - „Ataca”, „Ordine, legitate și dreptate” și „Coaliția albastră” - din care au profitat, se zice că le-au și provocat, guvernanții din GHERB. Procesul a fost denumit „gherberizarea” opoziției. Realegerea lui Stanișev este privită drept o garanție că socialiștii nu vor deveni aliați ai lui Borisov cea ce nu ar fi fost exlus în cazul victoriei lui Părvanov.

În scopul slăbirii lui Stanișev în ajunul congresului au fost lansate înregistrări audio despre vânzarea de posturi în organizația regională Sliven. Aparatul de partid însă a neutralizat atacul prin retregarea carnetelor de partid ale celor implicați.

Victoria ex-premierului mărește șansele de a fi reales și în postul de președinte al PES la reuniunea de la București în luna septembrie.

Liderul reales a declarat că stânga este pregătită pentru alegeri parlamentare anticipate. El a apreciat situația economică în urmă celor trei ani de guvernare ai lui Borisov drept un dezastru. Jumătate din rezerva fiscală a fost cheltuită. Este inevitabilă contractarea de noi credite în valoare de 1-1,5 miliarde de euro. Guvernanții, cel mai probabil vor alege varianta anticipatelor. O astfel de previziune a făcut și liderul partidului turc Ahmed Dogan.

Socialiștii au început colectarea de semnături în vederea organizării unui referendum în favoarea proiectului nuclear Belene. Ei afirmă că pierderile de pe urmă renunțării la cea de a doua centrală atomoelectrică depășesc 12 miliarde de euro. În decurs de 3 luni vor trebui colectate 500 000 de semnături. În acest mod nu va fi nevoie de o decizie a parlamentului pentru ca referendumul să aibă loc.
Previous Next

XS
SM
MD
LG