Linkuri accesibilitate

Scutul defensiv antirachetă Nato a devenit funcțional în Europa


Scutul a atins etapa „capacităților interimare” și funcționează pe baza unui radar din Turcia.


Liderii Alianței Nord Atlantice au anunțat duminică, în prima zi a summit-ului NATO la Chicago, că scutul antirachetă al NATO menit să apere țările europene a devenit parțial operațional. Scutul este criticat de Moscova care și-a repetat nemulțumirile.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a anunțat că scutul antirachetă în Europa funcționează deja și este capabil să doboare rachete inamice din afara spațiului euro-atlantic.

Scutul a atins în felul acesta așa numita etapă a „capacităților interimare” și funcționează pe baza unui radar din Turcia care poate detecta rachete inamice, a sateliților americani de avertizare timpurie și cel puțin unei nave americane din Mediterană dotată cu interceptoarelor de rachetă Aegis, întregul sistem având centrul de comandă la Ramstein, în Germania.

Dacă totul va decurge conform planurilor NATO, scutul va atinge capacitățile depline până în 2022 când va acoperi întreaga Europă și Statele Unite. In acest scop, urmează a fi instalate interceptoare terestre de rachete în România până în 2015 și un radar în Bulgaria. Până în 2018, interceptoare de rachete urmează a fi instalate și în Polonia. Într-o fază și mai avansată Statele Unite vor desfășura interceptoare de rachete intercontinentale, care vor funcționa împreună cu noi sisteme de monitorizare precisă de pe satelit.

Făcând anunțul la summit-ul NATO de la Chicago, Anders Fogh
Anders Fogh Rasmussen, secretarul general Nato vorbind la Chicago
Anders Fogh Rasmussen, secretarul general Nato vorbind la Chicago
Rasmussen a repetat că Rusia nu ar avea de ce se teme de scut. El și-a exprimat speranța că Moscova va înțelege la un moment dat că este spre binele comun să coopereze la sistemul defensiv antirachetă.

„Am decis să creăm scutul pentru că amenințarea cu rachetă pentru populația noastră ni se pare reală. Este decizia alianței și Rusia nu o poate bloca”, a spus Rasmussen. „Dar la summit-ul nostru de la Lisabona din 2010, a adăugat el, am căzut de acord să invităm Rusia să coopereze în domeniul apărării antirachetă”.

Rusia nu a răspuns deocamdată invitației la cooperare. Nu are încredere nici în asigurările NATO că scutul are menirea să apere împotriva unor atacuri din țări ostile, ca Iranul. Moscova cere garanții juridice Alianței că sistemul defensiv nu este îndreptat împotriva sa. În tot cazul, Rusia percepe scutul ca pe o armă care îi poate neutraliza propriile capacități de descurajare nucleară. Înainte de anunțul NATO, un ministru adjunct al apărării, Anatoli Antonov a repetat temerile Moscovei că scutul va dezechilibra balanța strategică globală.

Experții militari ruși citați de Itar Tass estimează că scutul NATO va atinge capacități suficiente pentru interceptarea rachetelor strategice rusești către 2018. În lipsa unei soluții politice clare la acel moment de cotitură, comentează Itar Tass, Rusia va fi nevoită să ia măsuri practice care i-ar permite să ocolească sau să penetreze scutul NATO.

Analistul Dmitri Trenin
Analistul Dmitri Trenin
Analistul rus Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie de la Moscova a declarat postului BBC că Rusia lansează amenințări pentru a obține concesii din partea NATO. Trenin crede că amenințările rusești ca acelea de a desfășura rachete în enclave Kaliningrad nu au atât scopul de a convinge liderii NATO, cât acela de a induce în rândul populației țărilor aliate idea că scutul reprezintă un pericol inerent, dacă nu se ajunge la o înțelegere cu Rusia.

Această tactică pare să fie funcționat în trecut, când o amplă campanie din Cehia împotriva găzduirii unui radar american în cadrul scutului a dus la abandonarea acestor planuri.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG