Linkuri accesibilitate

Moldova - o sursă de dezvoltare internă a Transnistriei


Dimensiunea parlamentară a reglementării transnistrene prinde contur – o altă temă a ediţiei.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Este Transnistria mai pro-europeană decât s-ar crede? O treime din locuitorii regiunii ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană. Şi ce şanse sunt pentru reanimarea contactelor parlamentare dintre cele două maluri ale Nistrului? Discutăm astăzi cu şeful comisiei de politică externă a Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, şi expertul de la Bucureşti Stanislav Secrieru.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

***

Negociatorul rus pentru Transnistria, Serghei Gubarev, a declarat că Moscova ar putea să ceară revizuirea documentelor semnate la ultima rundă în format 5+2 de la Viena referitoare la principiile, procedurile şi agenda procesului de negocieri. Aflat în vizită la Tiraspol, diplomatul rus a acuzat Chişinăul că ar interpreta în favoarea sa anumite prevederi ale acestor documente. Serghei Gubarev a spus că piatra unghiulară a înţelegerilor de la Viena este principiul egalităţii la negocieri a părţilor implicate în conflict. „Nimeni nu are dubii în privinţa statutului egal al Republicii Moldova şi Republicii Moldoveneşti Nistrene. Din punctul de vedere al dreptului internaţional, ei sunt subiecţi absolut egali, membri ai organizaţiilor internaţionale şi a spune că la Viena s-a confirmat odată în plus egalitatea Republicii Moldova şi RMN este cel puţin ridicol”, a declarat Gubarev. Chişinăul spune că principiul egalităţii părţilor se referă exclusiv la procesul de negocieri şi nu la statutul juridic al acestora.

Tiraspolul consideră că negocierile pe tema Transnistriei, în aşa-numitul format 5+2, ar trebui să continue cu rezolvarea problemelor care frământă cetăţenii. Aceste chestiuni ar trebui să figureze pe agenda următoarei runde de negocieri de la Viena, din luna iulie, a spus liderul administraţiei Evgheni Şevciuk, la o întâlnire, la Tiraspol, cu şeful Delegaţiei permanente a Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirck Schuebel. Potrivit Olvia-pres, în discuţie s-a aflat şi problema eliminării unor bariere în circulaţia auto, după recenta reluare a circulaţiei marfarelor prin regiune.

Agenda viitoarelor negocieri a fost o temă de discuţie şi la întâlnirea lui Evgheni Şevciuk cu o delegaţie a Adunării Parlamentare a OSCE, condusă de vicepreşedintele acestui forum Walburga Habsburg Douglas. „Am început să discutăm cu partenerii noştri din Moldova probleme economice, sociale şi umanitare, - a spus Şevciuk. - Noi nu discutăm la această etapă chestiunile cele mai controversate şi problemele politice. Încercăm să găsim formule ce vor contribui la dezvoltarea economiei, comerţului, circulaţiei mărfurilor şi oamenilor”. Şevciuk a subliniat că în perioade de criză economică „este foarte importantă eliminarea barierelor artificiale.”

Sovietul suprem de la Tiraspol este deschis unui dialog constructiv cu Chişinăul. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintele legislativului local, Serghei Ceban, la întâlnirea cu delegaţia OSCE, şi este un prim răspuns al unui oficial transnistrean la propunerea Parlamentului de la Chişinău de a relua contactele cu deputaţii din Tiraspol. Serghei Ceban a spus însă că Sovietul suprem este îngrijorat de existenţa legii din 2005 a parlamentului moldovean privind principiile reglementării transnistrene, care, potrivit lui, ar anula, practic, orice proces de negocieri. Mai multe despre propunerea Chişinăului privind reluarea dialogului parlamentar, imediat după buletinul de ştiri.

Între timp, liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a retras din Sovietul suprem un proiect de lege privind obiectivele şi principiile procesului de negocieri cu Republica Moldova. Documentul a fost retras cu o zi înaintea votării lui în lectură finală. Proiectul fusese înaintat acum un an de fostul lider Igor Smirnov şi stabilea că Tiraspolul va purta negocieri cu Chişinăul doar atunci când acesta va recunoaşte statalitatea Transnistriei. Evgheni Şevciuk a motivat retragerea documentului prin faptul că se elaborează o nouă concepţie a politicii externe a regiunii care „va fixa direcţia de integrare cu Rusia, ţinând cont de realităţile existente”, precum şi prin faptul că „la etapa actuală, când a început să funcţioneze Spaţiul economic unic, creat cu sprijinul Rusiei, s-a format o conjunctură politică externă favorabilă realizării aspiraţiilor poporului transnistrean, exprimate la referendumul din 17 septembrie 2006”. La acest referendum, amintim, transnistrenii s-au pronunţat pentru independenţa Transnistriei şi apropierea de Rusia.

KGB-ul transnistrean a sărbătorit 20 de ani de la înfiinţare. La o ceremonie oficială cu această ocazie, Evgheni Şevciuk a spus că de activitatea organelor securităţii, citez, „depinde într-o mare măsură viitorul unei Transnistrii prospere şi independente”. Şevciuk a pus în faţa cekiştilor şi obiective noi: asigurarea securităţii economice şi eliminarea marii corupţii. El a deplâns faptul că 80 la sută din veniturile agenţilor economici sunt scoase din regiune în zone off-shore, şi că 70 la sută din activele de bază ale întreprinderilor nu se mai află sub controlul autorităţilor, ci tot al unor companii off-shore. Şevciuk a subliniat importanţa activităţii KGB-ului în procesul de renaţionalizare a marilor întreprinderi supuse anterior privatizării.

Banca centrală din Tiraspol a anunţat că rezervele valutare ale regiunii au fost restabilite şi au atins nivelul de dinaintea dispariţiei lor misterioase la începutul acestui an. Acum, pe conturile băncii transnistrene ar fi aproape 34 de milioane de dolari. Totodată, comitetul vamal a anunţat că simplificarea procedurilor vamale au adus bugetului regiunii venituri suplimentare de aproape 5 milioane de dolari, chiar dacă ponderea companiei Sheriff în comerţul extern al Transnistriei s-a diminuat considerabil. O creştere spectaculoasă a avut importul de mărfuri de pe malul drept al Nistrului, după anularea taxei de 100 de procente la mărfurile moldoveneşti, ponderea acestora pe piaţa transnistreană crescând de la 2 la 12 procente.

***

Igor Corman
Igor Corman
Europa Liberă: Parlamentul de la Chişinău doreşte să se implice în procesul de negocieri pe tema Transnistriei şi a decis să formeze un grup de lucru pentru relaţiile cu Sovietul suprem de la Tiraspol. Valentina Ursu i-a solicitat mai multe detalii despre această iniţiativă preşedintelui comisiei de politică externă a legislativului moldovean, Igor Corman.

Igor Corman: „Implicaţia Parlamentului practic a fost nulă în tot ceea ce ţine de negocierile în jurul conflictului transnistrean. Aşa a fost situaţia, s-a ocupat practic două, maxim trei persoane de acest subiect, cu neimplicarea Legislativului. Acum, după ce am reuşit să instaurăm stabilitatea politică, să alegem preşedintele, sigur că au apărut discuţii şi în Parlament, ce facem mai departe, tocmai de aceea a apărut ideea organizării unei şedinţe închise, unde a fost invitat vicepremierul responsabil pentru dosarul transnistrean. Deputaţii au avut posibilitatea să pună toate întrebările care-i interesau. În rezultatul acestor dezbateri a fost luată şi decizia ca să fie creat un grup de lucru pentru relaţiile cu aşa-numitul Soviet suprem din partea stângă a Nistrului.”

Europa Liberă: Aţi amintit despre nevoia creării unei comisii parlamentare pentru colaborarea cu aleşii poporului din stânga Nistrului. A rămas doar la nivel declarativ?

Igor Corman: „Nu a fost vorba de crearea unei comisii permanente în Parlament, dar aşa, un grup de lucru care să se ocupe şi de contactele cu deputaţii din Sovietul suprem de acolo. A fost o propunere, sigur că această propunere trebuie să fie acceptată şi de partea cealaltă, altfel dacă nu există voinţă şi de acolo, atunci nu poate să aibă succes această idee.”

Sovietul suprem, Tiraspol
Sovietul suprem, Tiraspol
Europa Liberă: Dar un răspuns de la Tiraspol nu a venit?

Igor Corman: „A fost o reacţie mai neclară aşa în prima fază, după care s-a mai revenit cu nişte accente, care au mai corectat reacţia iniţială. Dar anume pe dimensiunea parlamentară OSCE tot această idee capătă contur, se doreşte ca aceste contacte dintre Legislativul nostru şi cel de la Tiraspol să aibă loc şi sub egida Adunării Parlamentare OSCE, deci şi cu sprijin internaţional.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, comuniştii ucraineni vor să creeze în Rada supremă un grup parlamentar specializat cu Transnistria. Cum priviţi această iniţiativă?

Igor Corman: „Bine, parlamentarii de aceea şi sunt parlamentari că pot să adopte orişice decizie. Eu de fapt nu văd nimic foarte rău în această idee, care a fost enunţată de Partidul Comuniştilor de la Kiev, să vedem în ce măsură majoritatea parlamentară va sprijini această iniţiativă şi dacă nu a fost doar aşa o idee lansată conjunctural, în cadrul întâlnirii cu reprezentanţii de la Tiraspol. Grupuri de lucru pot să fie create pe toate subiectele, pe toate temele, Transnistria este o regiune care se situează între Ucraina şi Republica Moldova, este normal ca Kievul să fie interesat în relaţii cu Tiraspolul, dar pentru noi este la fel de important ca aceste relaţii să funcţioneze în albia firească şi anume spre identificarea unei soluţii în baza independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Până la urmă Parlamentul este cel care trebuie să aprobe statutul juridic al raioanelor de Est ale Moldovei.

Igor Corman: „Bineînţeles. Bine, noi avem pachetul de legi, care au fost adoptate în iulie 2005, pentru aceasta şi există formatul 5+2, ca să ne mişcăm în această direcţie. Şi în acest format eu cred că trebuie să ajungem cât mai repede posibil la discutarea la masa de negocieri al eventualului statut al Transnistriei. Ceea ce se întâmplă acum cred că este un lucru bun, se discută despre subiectele importante pentru ambele părţi ale Nistrului. Iată a fost reluată circulaţia trenurilor marfare, acum se discută despre restabilirea legăturii telefonice fixe. Lucruri bune, dar până la urmă este important ca partea transnistreană să accepte discutarea viitorului statut al Transnistriei în componenţa Republicii Moldova. Atunci vom putea vorbi de un proces normal de negocieri.”

Eevgheni Şevciuk
Eevgheni Şevciuk
Europa Liberă: Liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a retras un proiect de lege din Soviet suprem „privind scopurile şi principiile tratativelor cu Republica Moldova”, care fusese înaintat încă de fostul lider Igor Smirnov şi fixa o poziţie foarte dură a Tiraspolului în discuţiile cu Chişinăul. Asta înseamnă că totuşi ambele părţi caută consens pe marginea soluţionării crizei transnistrene?

Igor Corman: „Oricum după schimbarea din Tiraspol vedem o abordare să zic aşa mai binevoitoare, mai realistă, fiindcă ceea ce făcea Smirnov sigur că nu se încadra în nici un cadru al normalităţii. Şi noi de la această confruntare care exista atunci iată acum ajungem în faza în care se vorbeşte de normalizarea relaţiilor, să zicem aşa, între ambele maluri, aşa insistă partea transnistreană. Dar cred că este important de acum de la această fază să mai facă un pas şi să vorbim despre viitorul acestei ţări – Republica Moldova, şi despre statutul Transnistriei în componenţa Republicii Moldova. Şi atunci când se va ajunge la aceste discuţii vom vedea care sunt mersul negocierilor şi până la urmă sigur că Parlamentul îşi va spune cuvântul, fiindcă Parlamentul va trebui să aprobe toate aceste rezultate ale eventualelor negocieri.”

***

Europa Liberă: Centrul Român de Politici Europene spune într-un raport despre conflictul transnistrean că încrederea între malurile Nistrului, favorizată de schimbarea conducerii de la Tiraspol, a crescut anul acesta. Dar asta nu înseamnă neapărat că şi negocierile pentru găsirea unei soluţii politice vor aduce rezultate pe potrivă. Este de părere autorul raportului, expertul Stanislav Secrieru:

Stanislav Secrieru: „Eu n-aş avea foarte mari aşteptări de la discuţii pe marginea statutului politic la următoarele negocieri. Deci, probabil ar trebui să punem accent pe soluţionarea problemelor tehnice.”

Europa Liberă: De ce depinde, cum credeţi, progresul în negocierile politice, în chestiunea statutului regiunii transnistrene?

Stanislav Secrieru
Stanislav Secrieru
Stanislav Secrieru: „Sunt mai mulţi factori. Depinde şi de dinamica internă în Republica Moldova, depinde şi de dinamica internă în regiunea transnistreană. Suntem influenţaţi şi de mediul regional, ceea ce se întâmplă în ţări precum Ucraina şi Rusia. Şi cu siguranţă există cumva o influenţă a dinamicii interne şi în cadrul Uniunii Europene. Deci sunt mai multe paliere care influenţează şi evoluţiile în cadrul dosarului transnistrean. Însă mie mi se pare că Moldova ar trebui să se concentreze pe ceea ce poate face ea, şi cu asistenţa Uniunii Europene, asistenţă care a sporit, aş remarca, în ultima perioadă, deoarece şi Moldova s-a apropiat foarte mult de UE.”

Europa Liberă: Apropo, recent, emisarul Uniunii Europene la Chişinău, dl Dirck Schuebel, spunea că în privinţa măsurilor de încredere s-au făcut progrese foarte importante. Dar se ştie că aceste măsuri de încredere care sunt, cum spuneaţi, asistate financiar de UE, sunt totuşi într-o fază incipientă. Cât de mult sau până unde ar putea să avanseze acestea? De ce? Pentru că Tiraspolul se vede totuşi mai curând într-un spaţiu euro-asiatic, decât în spaţiul Uniunii Europene.

Stanislav Secrieru: „Eu cred că cu măsurile putem să mergem atât de departe încât părţile ar fi gata să meargă sau ar fi dispuse să meargă. Există o sumă de bani alocată până în 2015 de 12 milioane de euro. Ceea ce ar trebui să facă acum Moldova este să vină cu nişte proiecte fezabile. Ştiu că recent şi Tiraspolul a fost vizitat de o delegaţie a UE care s-a informat n privinţa implementării măsurilor de încredere pe parcursul anului trecut şi se face o planificare pentru stabilirea priorităţilor în anul ce vine, 2013. Deci, practic, depinde de noi cât de departe vrem să mergem şi cât de departe am vrea să implementăm aceste acţiuni. De cealaltă parte, nu m-aş aştepta ca schimbarea regimului de la Tiraspol să-i schimbe şi priorităţile externe. Probabil, independenţa va fi un discurs pentru o perioadă lungă de timp de la Tiraspol. Şi ceea ce ar trebui să facem e să încercăm să apropiem Tiraspolul, şi economic, mai aproape de Moldova şi de UE. Şi aş da un singur exemplu. Regiunea transnistreană este foarte mult expusă pieţei UE. Aproape de 700 de companii sunt înregistrate la Chişinău şi exportă datorită unui acces preferenţial, asimetric, acordat Republicii Moldova, pe piaţa europeană. Recent au fost invitaţi şi au participat la prima rundă de negocieri cu privire la acordul de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător. Deci partea transnistreană a participat în calitate de observator. Mie mi se pare că noi ar trebui să multiplicăm aceste exemple în care şi Transnistria, şi Moldova discută nişte subiecte mai ales care ţin de integrarea europeană poate împreună.”

Europa Liberă: Dar acest interes al Tiraspolului faţă de proiectele şi finanţarea, şi oportunităţile pe care le oferă UE, credeţi că este unul sincer sau de conjunctură?

La graniţa administrativă
La graniţa administrativă
Stanislav Secrieru: „Mie mi se pare că Tiraspolul este foarte interesat de participarea în astfel de proiecte finanţate de UE, deoarece situaţia economică este dificilă; doi – deoarece şi Transnistria este mult mai bine legată economic acum de UE, aproape de 45,48 la sută din exporturi merg totuşi spre UE; trei – mi se pare că şi priorităţile interne ale liderului de la Tiraspol care insistă pe combaterea corupţiei, care insistă pe modernizare, dezvoltare economică, soluţionarea unor probleme care ţin de viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, - toate acestea în ansamblu creează premise şi determină Transnistria să fie foarte interesată de cooperarea în cadrul măsurilor de încredere cu Moldova, deoarece este văzută ca o sursă, una din sursele de dezvoltare internă.”

Europa Liberă: Mulţi locuitori ai regiunii transnistrene spun că nerecunoaşterea acesteia ca stat ar fi o cauză a crizei economice şi sociale prelungite în care se află. Totodată, ei îşi leagă mari speranţe de Rusia, în mod tradiţional. De ce Rusia, totuşi, preferă menţinerea unui status-quo în regiune, în locul găsirii unei soluţii în problema transnistreană?

Stanislav Secrieru: „Deoarece mie mi se pare că Rusia este mult mai mult interesată de a influenţa evoluţiile din Moldova prin intermediul Transnistriei, deci nesoluţionării conflictului, decât ar fi interesată să soluţioneze conflictul şi care ar elimina o pârghie importantă de influenţă în Moldova. Dar în acelaşi timp eu aş remarca şi un fapt foarte interesant. Sondajul recent realizat pe cele două maluri ale Nistrului, arată că deşi suportul pentru uniunea euro-asiatică este foarte semnificativ şi în Transnistria, ceea ce n-ar fi o surpriză, există şi un segment social orientat proeuropean. Aproape 30 la sută din cei chestionaţi au zis că ar fi votat dacă duminică s-ar fi organizat un referendum pentru integrarea în UE. Deci, până la urmă n-aş vedea totul în alb şi negru în Transnistria. Situaţia este mult mai nuanţată şi mi se pare că UE are un rol important de jucat, date fiind şi legăturile economice ale Transnistriei cu UE, dar şi sprijinul populaţiei pentru integrarea europeană, acei 30 sau 31 la sută. Asta e de luat în considerare.”

Europa Liberă: opinia celui de al doilea oaspete al ediţiei de astăzi, Stanislav Secrieru, expert asociat la Centrul Român de Politici Europene din Bucureşti.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG