Europa Liberă: Critici şi laude la adresa Guvernului de către Misiunea Fondului Monetar Internaţional. Pe care le-aţi luat mai serioase?
Valeriu Lazăr: „Tonalitatea şi linia de discuţie a fost una destul de neutră, n-aş opera cu critici şi laude. S-au dat aprecieri, care vin din cifre – 14 la sută creştere cumulativă în doi ani de zile este într-adevăr o performanţă. Pe de altă parte, am constatat că nu toate constrângerile existente au fost depăşite, fiindcă noi ne-a, propus pentru această perioadă nu doar să recuperăm pierderea economică din 2009, dar ne-am propus să creăm premizele pentru anumite schimbări structurale, care ar însemna eliminarea unor constrângeri de dezvoltare, ca să creştem mai calitativ şi mai mult pe termen mediu.”
Europa Liberă: Şi totuşi vi se arată din deget când e vorba de banii publici. Cum se cheltuiesc?
Valeriu Lazăr: „În situaţia în care s-a constatat că da, avem o performanţă economică mai bună, chiar dacă s-a încetinit ritmul de creştere, dar nu suficient această creştere s-a regăsit în venituri. Respectiv, mult am discutat la tema cu ce politici trebuie să venim ca să consolidăm sistemul de acumulare a veniturilor la buget din toate sursele. Am discutat mult şi s-au găsit şi anumite idei cum am putea creşte sistemul de acumulări ale veniturilor la buget. Anul trecut a fost această situaţie, anul acesta va fi ceva mai greu, fiindcă scenariul economic este mai modest, decât cel pe care-l prevedeam noi, asta înseamnă că eforturile de consolidare fiscal-bugetară trebuie să fie şi mai solidă.”
Europa Liberă: De ce atâtea lacune în administrarea fiscală şi cea vamală?
Valeriu Lazăr: „Sistemele de administrare vamală, fiscală nu au fost create în ultimii doi sau trei ani de zile. Ele sunt sisteme foarte complexe, cu multă inerţie. Nu mă consider mare specialist în acest domeniu, dar concluzia mea este că în Republica Moldova întâi trebuie să consolidăm sistemul de administrare fiscală şi vamală, după care să venim cu majorări de impozite. Este unul din principiile pe care ne vom baza.
Eu am încredere în colegii noştri de la Ministerul de Finanţe, fiindcă discuţia a fost complexă, foarte sinceră. Nu este o sarcină doar pentru fiscalişti, sau pentru cei care colectează drepturi vamal. Este o problemă în genere pentru întreaga guvernare, pentru întreaga societate. Fiindcă integritatea plăţilor la buget depinde de poziţia managerilor, depinde de poziţia sindicatelor, adică depinde de toţi cei de care depinde ca toate salariile să fie în alb. Fiindcă ce înseamnă bani mai puţini acumulaţi la buget? Înseamnă că nu se contabilizează toată cifra de afaceri.”
Europa Liberă: Arată că există economie tenebră.
Valeriu Lazăr: „Corect, de aceea lucrurile trebuie văzute din două perspective – să înţelegem că impozitele trebuie plătite, este o datorie a noastră cetăţenească. Eu nu pot constata acum că toţi înţeleg acest lucru.”
Europa Liberă: Dar cine-i poate responsabiliza, dacă nu legea, domnule vicepremier?
Valeriu Lazăr: „Aveţi perfectă dreptate, în primul rând noi stăm încă modest la tot ce se numeşte aplicarea legii. Trebuie să arătăm oamenilor că banii pe care-i plătesc ei la buget e o datorie a lor. Şi oamenii o să plătească la buget bani atunci când o să vadă ce primesc în schimb. Oamenii trebuie motivaţi, trebuie convinşi. Oamenii când o să plătească bani la buget – dacă o să vadă că el primeşte în schimb drumuri mai bune, servicii publice mai bune, rânduri mai mici în birourile funcţionarilor, mai puţine autorizări. Adică servicii publice mai bune şi infrastructuri mai bune. Asta înseamnă servicii medicale, servicii de educaţie. Aşa că lucrurile trebuie privite nu doar limitate la colegii noştri de la fisc sau de la vamă. E o sarcină complexă pentru toată lumea.”
Europa Liberă: Domnule Lazăr, totuşi FMI va sugerat să strângeţi cureaua. E foarte limpede că majorări de salarii nu vor mai fi în viitorul apropiat.
Valeriu Lazăr: „Să separăm lucrurile – salariile le plăteşte nu doar bugetul, salariile le plătesc întreprinderile. Începutul de an ne arată că situaţia de pe piaţa muncii face întreprinderile să majoreze salariile. Pe trei luni avem creşterea salariilor real, adică cel care ţine cont de inflaţie la nivel de patru şi ceva procente. În sectorul real eu sunt sigur că vom avea creşteri de salarii.
În sectorul bugetar pentru categoriile de bugetari – măr refer la medici, la pedagogi nu avem de gând să operăm careva reduceri acolo, Doamne fereşte. S-ar putea întâmpla că pentru anumite de categorii, fiţi atenţi, funcţionari publici să amânăm nişte majorări care au fost preconizate. Nu au dreptul moral guvernanţii să-şi majoreze salariile atunci când nu are loc creşterea bunăstării la populaţie. Deci, atunci când noi vom vedea că salariul mediu pe economie creşte, atunci când vom vedea că pensiile cresc, atunci când vom vedea că alte tipuri de contribuţii cresc, atunci noi vom avea dreptul moral în primul rând de-a majora salariile pentru funcţionarii publici.”
Europa Liberă: Problema problemelor rămâne a fi combaterea corupţiei?
Valeriu Lazăr: „Problema problemelor rămâne justiţia, fiindcă este o constrângere de care depinde şi
Nu vom putea vorbi de un climat investiţional favorabil a investiţiilor, dezvoltării economice dacă nu va fi combătut flagelul corupţiei.Write your quote footer here...
performanţa noastră economică. Nu o să avem investiţii serioase pe fundalul ştirilor despre faptul că în Republica Moldova nu este protejată proprietatea. Şi de fapt proprietatea este protejată în primul rând prin justiţia aplicată corect. De aceea reformele în justiţie sunt mai mult decât imperative.
Nu vom putea vorbi de un climat investiţional favorabil a investiţiilor, dezvoltării economice dacă nu va fi combătut flagelul corupţiei. De ce? Pentru că corupţia este periculoasă ca fenomen social, dar este
periculoasă fiindcă corupţia costă. Este impact direct asupra întreprinderilor. Fiindcă orice ban plătit cuiva până la urmă se scoate de unde? Din costul mărfurilor, serviciilor. Deci are un impact economic şi un impact social, pe lângă valenţa politică a acestui flagel.”
Europa Liberă: Aţi vorbit şi despre privatizări? Ce veţi privatiza şi ce se întâmplă cu Banca de Economii?
Valeriu Lazăr: „De fapt mai bine zis am continuat discuţiile vis-a-vis de privatizări. Ministerul Economiei nu de atât că a solicitat-o FMI-ul, dar de aceea că noi o considerăm necesar un număr destul de mare de active economice pe care le are statul să fie oferite sectorului privat. Fiindcă privatizarea înseamnă oferirea posibilităţilor sectorului privat de a investi în dezvoltarea acestor întreprinderi. Şi de aceea noi am pus pe masa colegilor din Guvern o agendă destul de ambiţioasă.”
Europa Liberă: Ce înseamnă destul de ambiţioasă?
Valeriu Lazăr: „Asta înseamnă că noi ne-am propus pentru anul acesta să privatizăm nu mai puţin de 60 de întreprinderi, la fel să lansăm nu mai puţin de 15 parteneriate publice-private. Adică o formă de alternativă de a atrage capitalul privat. Activele să fie puse în circuitul economic, or, asta înseamnă să le oferim posibilitatea celor care au aceste mijloace să facă investiţii, să crească cifrele de afaceri, să creeze locuri de muncă, să plătească salarii. Bineînţeles în sectoarele în care ne putem permite acest lucru. Fiindcă acolo unde există încă monopoluri, acolo unde există insuficientă transparenţă noi nu putem risca să oferim aceste active sectorului privat, dacă noi nu avem certitudinea că nu vor creşte tarifele în sectoarele respective. Adică acolo noi suntem foarte atenţi.”
Europa Liberă: Dar care sunt aceste sectoare?
Valeriu Lazăr: „Acelaşi sector energetic, există şi alte domenii, unde competiţia este limitată. Dar în sectoarele industriale, în comerţ, acolo unde există competiţie, nu avem anumite interese strategice, noi din contra, trebuie să stimulăm competiţia prin faptul că statul se retrage din aceste sectoare şi oferă posibilitatea să existe o competiţie corectă. Asta ar însemna investiţii, asta ar însemna preţuri şi tarife mai mici.”
Europa Liberă: Nu aţi răspuns la întrebarea care va fi soarta Băncii de Economii.
Valeriu Lazăr: „Banca de Economii trebuie în primul rând de clarificat situaţia cu acţionarii, fiindcă strategia statului vis-a-vis de Banca de Economii mai devreme sau mai târziu această bancă trebuie privatizată. Fiindcă sectorul bancar este un sector competitiv, noi nu avem nici un interes strategic acolo. Bine, noi avem interes strategic ca atare, fiindcă el este un sector important, dar eu nu văd de ce statul şi-ar menţine acolo cota de participare. Întrebarea este când şi cum să aibă loc această privatizare.
Şi de aceea nu putem vorbi de o privatizare corectă, transparentă, care ne-ar asigura efectul maximal, inclusiv din perspectiva acumulărilor la buget, dacă nu vom da claritate cine sunt acţionarii reali, efectivi ai acestei bănci. Nici un investitor, dar noi vrem să atragem acolo un investitor strategic, care va veni cu surse financiare suplimentare, care va stimula la dezvoltarea sectorului bancar în Republica Moldova, nu va veni atâta timp cât nu va avea claritate cine sunt potenţialii lui parteneri de business. Fiindcă noi vom privatiza 56 la sută.”
Europa Liberă: Cota statului.
Valeriu Lazăr: „Da, eu să fiu în locul oricărui investitor responsabil, până nu voi şti cine sunt ceilalţi coacţionari potenţiali ai mei, sigur că nu voi veni în această afacere. De aceea pentru început este foarte important să asigurăm transparenţa în structura acţionariatului. Şi doi: să asigurăm o competiţie absolut transparentă şi solidă.
Noi dorim nu pur şi simplu să privatizăm Banca de Economii, dar să atragem în această bancă importantă un investitori strategic, care, spuneam, ar veni cu bani, ar veni cu tehnologii moderne şi ar asigura o competiţie în plus pentru sectorul bancar, de la care să aibă de câştigat toţi, inclusiv viitorii debitori şi deponenţii acestei bănci.”
Europa Liberă: Moldtelecom-ul se regăseşte în lista obiectivelor pasibile de privatizare?
Valeriu Lazăr: „Moldtelecom demult se regăseşte în lista obiectivelor pasibile privatizării, la fel este un activ mult prea important pentru economia naţională ca să vorbim foarte simplu, uite, privatizăm. Decizia politică de privatizare a fost luată cu mulţi ani în urmă. Acum iarăşi este întrebarea cum şi când. În acest proces suntem asistaţi de Corporaţia financiară internaţională, care în timpul cel mai apropiat urmează să ne ajute să elaborăm o foaie de parcurs, cum vom proceda noi cu Moldtelecom-ul.”
Europa Liberă: De ce aţi acceptat o nouă tranşă de credit din partea FMI-ului?
Valeriu Lazăr: „Ea este prevăzută de programul original. Aceste mijloace vor merge spre completarea rezervelor valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei. Şi de fapt aceste 70 şi ceva de milioane de dolari în rezervele Băncii Naţionale dau credibilitate în plus sistemului bancar din Republica Moldova, fiindcă rezervele valutare au funcţia de a garanta că în caz de apariţie a anumitor probleme cu intrare de valută în Republica Moldova, Banca Naţională va putea interveni pentru a menţine stabilitatea valutei naţionale. Or, stabilitatea valutei naţionale este o premisă absolut necesară pentru dezvoltarea oricărei ţări. De aceea aceste mijloace vor da o credibilitate în plus în genere stabilităţii macroeconomice a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Condiţiile acestui credit sunt foarte favorabile.
Valeriu Lazăr: „Condiţiile sunt favorabile. Orice ţară îşi doreşte să aibă surse valutare în plus la asemenea condiţii. Sunt, dacă eu nu greşesc, la nivel de 20 de ani, cu o perioadă de graţie şi la nivel de câteva procente. Vă asigur că sunt condiţii mai mult decât bune. Dar, repet, existenţa acestei tranşe este importantă nu doar prin valoarea acestor bani.
Existenţa acestei tranşe înseamnă pentru toţi care se interesează de finanţe, ştiu că atunci când FMI-ul zice că e ok şi această ţară, în cazul dat Republica Moldova, poate primi această tranşă, înseamnă că situaţia macroeconomică este una stabilă. Ok-ul FMI-ului înseamnă culoarea verde pentru investitori şi pentru cei instituţionali, şi pentru cei privaţi. Asta înseamnă că în Republica Moldova situaţia este sub control, există stabilitatea necesară, înseamnă că aici se poate de investit, de făcut afaceri.”
