Ediţia de azi a Timpului este dedicată aproape în exclusivitate evenimentului de acum 200 de ani, când în urma unui tratat de pace ruso-turc o parte a principatului Moldova, cea dintre Nistru şi Prut, a fost anexată la Imperiul Rus. „Două sute s-au dus. Cum va arăta Republica Moldova peste o sută de ani?”, este întrebarea - titlu a editorialului lui Constantin Tănase, un editorial în care evenimentul este numit „cea mai tragică pagină a istoriei românilor” şi în care autorul reproşează presei şi intelectualităţii că a tratat cam cu indiferenţă subiectul.
„Adevărul” publică aprecierile câtorva istorici cu referire la acelaşi eveniment. „Ce s-a întâmplat, de fapt, în aceşti 200 de ani şi cum se face că moldovenii de azi îl iubesc mai tare pe Putin, dar vor să se integreze în Uniunea Europeană?”, se întreabă într-un preambul la grupajul de interviuri autoarea acestora Valentina Basiul. „Dacă în primii anii, basarabenii au fost amăgiţi cu o autonomie, în anii 1860-1870 limba rusă a pătruns în toate bisericile, şcolile, dar şi în administraţie. Astfel, către anul 1900, doar 5-7% dintre basarabeni făcuseră câţiva ani de şcoală, dar şi aceia, în majoritatea absolută, cunoşteau doar rusa”, mai menţionează jurnalista de la „Adevărul”.
Ion Preaşcă scrie în „Adevărul” că „în primele patru luni ale anului livrările de mărfuri moldoveneşti în stânga Nistrului au crescut de 5,8 ori faţă de aceeaşi perioadă din 2011şi au ajuns la 34 de milioane de dolari, potrivit statisticilor aşa-zisului serviciu vamal din Transnistria”. Dl Preașcă mai menţionează în articolul său, întitulat „Chişinăul recucereşte piaţa de peste Nistru”, că „potrivit aceloraşi date, livrările de mărfuri transnistrene în Moldova de pe malul drept al Nistrului la fel au crescut în această perioadă, dar nu cu acelaşi ritm, şi au constituit 64 de milioane de dolari” . Autorul se referă la aprecierile specialiştilor care „explică fenomenul atât prin decizia din 17 ianuarie 2012 a noului lider de la Tiraspol de a anula taxa de 100% aplicată la importul de produse moldoveneşti din dreapta Nistrului, cât şi prin alte măsuri”.
Într-un articol din „Moldavskie Vedomosti” se apreciază că „UE nu poate insista pe adoptarea în Moldova a Legii antidiscriminare”. Potrivit autoarei articolului, „acum se propune ca această lege să fie trecută prin Parlament cu altă denumire – Legea cu privire la egalitatea şanselor”. Experţii Asociaţiei pentru Politică Externă (APE) propun Uniunii Europene să arate mai întâi cetăţenilor Moldovei o bombonică, şi-abia după asta să ceară executarea sarcinii puse. În caz contrar, avertizează APE, locuitorii ţării noastre se vor dezamăgi de Europa şi de valorile europene înainte de deschiderea unui regim liberalizat de vize”, mai notează autoarea de la „Moldavskie Vedomosti”.
Editorialista Natalia Uzun publică în „Moldavskie Vedomosti” un articol întitulat „Ideologia nouă şi voiajul la Moscova al lui Timofti”. Directoarea publicaţiei scrie că „preşedintele Timofti s-a deplasat ieri, cum a şi promis, în vizită la Moscova. Este a patra sa vizită peste hotare. Prima a fost la Bruxelles, a doua - la Bucureşti, a treia – la Kiev. În limbaj politic o asemenea consecutivitate explică priorităţile de politică externă ale Republicii Moldova. În această privinţă Rusiei nu-i este rezervat nici locul întâi, nici locul doi. Şi nici locul patru. Prima sa vizită după inaugurare preşedintele a efectuat-o la ambasada SUA”. În asemenea condiţii, „…nu este exclus că convorbirea de cunoaştere dintre Nicolae Timofti şi Vladimir Putin va deveni prima şi unica. În orice caz, tete-a-tete”, conchide între altele dna Uzun.
