La Moscova sunt prea multe Tiraspoluri

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Cum vor evolua relaţiile dintre Moscova, Tiraspol şi Chişinău, după revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin? Discutăm astăzi cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu şi cu jurnalistul din Tiraspol Maxim Kuzovlev.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Relaţiile moldo-ruse vor avea o nouă calitate pe termen mediu, crede speakerul Marian Lupu, acum că viaţa politică de la Chişinău este stabilă, iar Rusia a trecut de alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Într-un interviu cu Europa Liberă, Marian Lupu a precizat că în plan politic, Moldova speră în progrese în procesul de rezolvare a conflictului transnistrean; în plan economic, trebuie mărite investiţiile şi volumul schimburilor comerciale; în plan social, Chişinăul doreşte reglementări care să protejeze numeroasa diaspora moldovenească din Rusia. Mai multe, în câteva minute.

La Moscova, preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret care stabileşte liniile mari ale politicii externe ruse, un document în care Moscova se declară hotărâtă să sprijine rezolvarea problemei transnistrene, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova. Ministerului de externe, pe de altă parte, i se cere să sprijine activ regiunile separatiste din Georgia, Abhazia şi Osetia de Sud să se dezvolte ca state independente. În centrul noului decret stau însă relaţiile cu Statele Unite. În document se arată că Rusia vrea relaţii mai strânse de cooperare cu Statele Unite, dar nu va tolera nici un amestec în treburile interne ale ţării.

Președintele Republicii Moldova Nicolae Timofti spune că îl consideră pe emisarul rus pentru Transnistria, Dmitri Rogozin un patriot care va face totul pentru propria țară. Într-o emisiune a televiziunii publice Moldova 1, Timofti s-a destăinuit că la discuțiile cu Rogozin luna trecută i-a spus deschis acestuia că este considerat drept un șovin în Republica Moldova și în spațiul ex-sovietic, dar că personal nu este de acord cu acest calificativ.

Într-un discurs de 9 mai la Complexul Memorial „Eternitate" din Chișinău, președintele Nicolae Timofti a spus că victoria asupra fascismului a pus bazele unei Europe libere și le-a urat concetățenilor „un viitor liber” și „european”. Timofti a spus în fața veteranilor, politicienilor și altor participanți la acțiunea de comemorare a celor căzuți în al Doilea Război Mondial că pe 9 mai este marcată și Ziua Europei. Președintele a vorbit despre integrarea europeană ca despre „un proiect de succes”, întemeiat pe valorile „de toleranţă, libertate şi prosperare”.

La ceremoniile de la Tiraspol, liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a spus că fiecare a doua familie din regiune a pierdut pe cineva în al doilea război mondial, iar Tiraspolul este singurul oraş din fosta RSS Moldovenească decorat cu o distincţie de luptă, Ordinul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Şevciuk a mai spus că încercările de falsificare a istoriei celui de al doilea război mondial sunt o crimă, pentru că ele resuscită ideile fasciste şi creează premise pentru repetarea evenimentelor tragice de la mijlocul secolului trecut.

Președintele rus Vladimir Putin și noul premier Dmitri Medvedev au urmărit împreună cu veteranii și alte mii de concetățeni o paradă militară de 9 mai în Piața Roșia de la Moscova. La parada care a marcat 67 de ani de la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial au defilat aproximativ 14 mii de militari și tehnică militară, inclusiv rachete intercontinentale, Topol-M, rachete balistice Iskander-M și sisteme de apărare anti-rachetă S-400. Vorbind la paradă, Vladimir Putin a spus că „aderarea strictă la normele internaționale, respectul pentru suveranitatea și opțiunile independente ale fiecărei țări” sunt esențiale pentru a se evita războaiele.

Ambasada Ucrainei la Chişinău a anunţat că în acest an guvernul de la Kiev oferă 100 de burse de studii la instituţii de învăţământ superior pentru tineri din regiunea transnistreană. Bursele nu se oferă însă celor care vor să facă o a doua facultate sau care sunt cetăţeni ai Ucrainei. Condiţiile de obţinere a burselor se află pe pagina de internet a ambasadei, iar dosarele pot fi depuse la misiunea diplomatică ucraineană din Chişinău până pe data de 21 mai.

***

Europa Liberă: Vladimir Putin a depus jurământul pentru cel de-al treilea mandat prezidențial. Vorbind în fața a aproximativ 3 mii de invitați la o ceremonie la Kremlin, pe 7 mai, Putin, care a mai fost președinte între 2000 și 2008 iar apoi prim-ministru, a promis să întărească democrația în Rusia. În ajunul şi în ziua inaugurării, zeci de mii de oameni au demonstrat împotriva lui Putin la Moscova. Poliția a arestat câteva sute oameni şi mai mulţi lideri ai opoziției. În prima zi a noului său mandat, preşedintele Vladimir Putin a semnat un şir de decrete. Unul dintre acestea nu a trecut cu vederea problema transnistreană, despre care şeful statului rus a spus că trebuie soluţionată cu respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi neutralităţii militare a Republicii Moldova. Cum vede Chişinău relaţia cu Moscova după revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin? Valentina Ursu a discutat cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu:

Marian Lupu: ,,Cooperarea moldo-rusă trebuie să se bazeze pe principii de reciprocitate și pe principii de respect mutul și avantaje reciproce. Această colaborare trebuie să aducă beneficii ambelor parteneri. Este un principiu fundamental, pe care îl vom urma și în continuare. Dacă e să punctez foarte concret – pe noi ne interesează aspecte care vizează pe plan politic – avansarea în procesul de reglementare a diferendului transnistrean, subiect cheie strategic pentru noi, unde Federația Rusă are de jucat un rol foarte important. Noi vorbim de promovarea de proiecte și programe de colaborare economică și investițională, noi vorbim de amplificarea schimburilor comerciale, fiindcă comerțul cu Federația Rusă este foarte important pentru Republica Moldova. Programe de protejare a concetățenilor noștri care muncesc la Moscova, diaspora moldovenească fiind mult numeroasă – deci, o jumătate de moldoveni care au plecat din țară lucrează în Federația Rusă. Nemaivorbind de programe de ordin social, umanitar, cultural.”

Europa Liberă: Chișinăul insistă tot mai mult pe un parteneriat strategic cu Federația Rusă. Din partea demnitarilor de la Moscova nu am auzit niciodată că și-ar dori un parteneriat strategic cu Republica Moldova.

Marian Lupu: ,,Îmi pare absolut firească această poziție. Noi când facem declarații, și pe drept le facem, fiindcă aceste declarații reprezintă interesul nostru național, de parteneriat cu Federația Rusă, integrarea europeană nu este altceva decât parteneriat strategic. Relațiile cu Statele Unite le-am anunțat parteneriat strategic. Să nu uităm că suntem țări de talie foarte diferită. Și dacă Federația Rusă pentru Moldova este partener strategic, dacă UE-ul este partener strategic, dacă SUA este partener strategic, asta nu ar însemna în mod automat că o țară mică, precum este Republica Moldova ar trebui în mod automat să se înscrie în lista statelor parteneri strategici pentru țările respective.”

Europa Liberă: Domnule Marian Lupu, dar de ce domnul Putin ar vrea ca Republica Moldova să fie în uniunea euro-asiatică mai degrabă decât în Uniunea Europeană?

Marian Lupu: ,,Orișicare stat, care reprezintă o forță geopolitică de talie mondială, are un asemenea punct pe agenda politicii externe. Și vreau să vă spun că Federația Rusă nu face excepție. Uniunea Europeană la fel are interesul de extindere, fiindcă având și acest proces de extindere este și zona de influență și zona de extindere a valorilor și politicilor europene. Statele Unite, cu toate că nu pune întrebarea de formări de uniuni, federații sau confederații, promovează exact aceeași politică – de atrage în raza sa de influență cât mai multe țări, unde are interes. Fix așa procedează și Federația Rus. Pentru Republica Moldova, noi trebuie să spunem un lucru, a fost vociferat de mine în cadrul întrevederilor din luna decembrie la Moscova, la summitul euro-asiatic, unde avem statut de observator, de altfel ca și Armenia. Exact aceeași situație o înregistrează și Armenia. Și ei, și noi am declarat că de fapt a fi membru într-o asemenea uniune mai întâi de toate trebuie să presupună prezența unor granițe comune a țărilor limitrofe. Noi nu suntem într-o asemenea poziție. Lucrul acesta ne indică la faptul imposibilității de a face parte dintr-o asemenea comunitate.”

***

Europa Liberă: Aşadar, într-unul din primele sale decrete, preşedintele Vladimir Putin a făcut referinţă la soluţionarea problemei transnistrene. Cum s-ar putea descifra aceste linii directoare trasate de preşedintele rus, l-am întrebat pe jurnalistul din Tiraspol, Maxim Kuzovlev.

Maxim Kuzovlev: Ar fi de menţionat mai întâi că decretul se intitulează în felul următor: „Despre măsurile de realizare a cursului de politică externă a Federaţiei Ruse”. Şi în acest decret se arată foarte clar că politica externă rusă se va baza pe pragmatism şi deschidere, şi că va fi una multivectorială, în condiţiile formării unui nou sistem, policentrist, de relaţii internaţionale. Respectiv, ministerului rus de externe şi altor instituţii executive federale li s-au dat nişte misiuni. Şi iată unul dintre paragrafe, paragraful d, referitor la relaţiile cu ţările membre ale CSI, acolo într-adevăr sunt menţionate Moldova şi Transnistria şi se spune următoarele: „a se continua participarea activă la căutarea căilor de rezolvare a problemei transnistrene în baza respectării suveranităţii, integrităţii teritoriale şi statutului neutru al Republicii Moldova şi identificarea unui statut special pentru Transnistria”. Deci, au fost evidenţiate două lucruri – statutul de neutralitate al Republicii Moldova, care i-ar conveni Federaţiei Ruse, şi statutul special al Transnistriei. Însă mie mi se pare de către asta se vorbeşte de foarte multă vreme, de vre-o douăzeci de ani, este o repetare a ceea ce a fost deja.”

Europa Liberă: Nu înseamnă aceasta de fapt o conservare a actualei stări de lucruri şi a incertitudinii din ultimii 20 de ani, precum şi faptul că Rusia încă nu este dispusă să contribuie la rezolvarea problemei transnistrene?

Maxim Kuzovlev: Acest decret este în linii mari o constatare a faptelor. Nimeni nu intenţionează să rezolve totul la o anumită dată sau înainte de termen. Pur şi simplu se constată faptul că există o asemenea poziţie a Federaţiei Ruse şi că Federaţia Rusă o va promova destul consecvent. Şi aş mai vrea să atrag atenţia asupra unui alineat, care nu ştiu de ce nu a ajuns în atenţia jurnaliştilor, punctul t, referitor la domeniul relaţiilor umanitare internaţionale. Aici s-a spus foarte bine că Federaţia Rusă ar trebui să asigure apărarea deplină a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime a cetăţenilor ruşi şi conaţionalilor ce locuiesc peste hotare. În Transnistria, ştim, locuiesc un număr destul de mare de cetăţeni ruşi – conform unor date 150 de mii, potrivit altor date – 170 de mii, şi în acelaşi decret se spune că ar trebui luate măsuri pentru extinderea instituţiilor consulare din străinătate.”

Europa Liberă: De fapt, încă înaintea acestui decret, noul emisar al Kremlinului pentru Transnistria, vicepremierul Dmitri Rogozin a cerut răspicat Chişinăului să permită deschiderea unui consulat rusesc la Tiraspol, ceea ce pentru Chişinău ar echivala cu recunoaşterea independenţei de jure a regiunii transnistrene. Va fi dl Rogozin cel care va transpune în practică aceste direcţii trasate de preşedintele Rusiei?

Maxim Kuzovlev: În general, decretul este destinat ministerului afacerilor externe şi altor instituţii federale. Iar în privinţa lui Dmitri Olegovici, mi se pare că numirea sa este întâi de toate un semnal pentru întreaga lume că Transnistria este în continuare în sfera intereselor Federaţiei Ruse şi că Federaţia Rusă nu are de gând să plece din Transnistria. În al doilea rând, se ştie că va fi creat un birou la Tiraspol, care se va afla în subordinea nemijlocită a dlui Rogozin, un birou care, aşa cum eu înţeleg, va trebui să creeze un anumit flux informaţional către oficiul de bază al lui Rogozin, şi respectiv va trebui să formeze un anumit punct de vedere asupra a ceea ce realmente se întâmplă în Transnistria. Cu ce scop? Mie mi se pare că la Moscova există, dacă pot să spun aşa, prea multe Tiraspoluri. Este un Tiraspol al actualelor autorităţi, este un Tiraspol al fostei puteri. Pe durata întregii sale existenţe, din 1990, Tiraspolul a fost mereu în contact cu Moscova. Şi este firesc că în mai bine de 20 de ani de contact cu Moscova s-au format anumite relaţii, destul de rezistente, chiar şi anumite relaţii comerciale între structurile puterii sau, poate, ca să spun aşa, motivate financiar. De aceea, sunt prea mulţi Tiraspoli la Moscova. Unii pot să prezinte ceea ce se întâmplă la Tiraspol într-un anume fel, alţii – dintr-un punct de vedere diametral opus, iar adevărul probabil e undeva la mijloc. Şi eu cred că înfiinţarea unui astfel de birou este o încercare de a crea un punct de vedere realist asupra a ceea ce se întâmplă acolo şi care nu ar depinde de anumiţi factori externi din Tiraspol.”

Europa Liberă: Revenind la întrebarea precedentă, de ce Rusia este interesată încă de menţinerea actualului status quo?

Maxim Kuzovlev: În primul rând, mie mi se pare că dl Putin este un politician destul de pragmatic care gândeşte destul de pragmatic. În acest moment, deocamdată, Federaţia Rusă nu vede nimic pozitiv în faptul că conflictul se va rezolva în modul în care s-ar dori la Chişinău. De aceea, fiecare îşi joacă jocul său, inclusiv Federaţia Rusă. Ea încearcă să patroneze Transnistria, încearcă să facă presiuni mai mari asupra diplomaţilor de la Tiraspol, îi reuşeşte acest lucru sau nu – când şi cum, dar nu putem să spunem că status quo-ul este o chestiune veşnică. Toate în lume se schimbă şi probabil că se va schimba şi acest status quo, desigur că nu în acest an şi nici la anul, dar odată şi odată asta se va întâmpla. Totul va depinde de evoluţia politicii globale în această direcţie şi în această regiune - cum se va comporta Uniunea Europeană, Ucraina, Federaţia Rusă. Respectiv, Moldova şi conducerea transnistreană, ca părţi implicate, vor urmări cu atenţie cum se vor comporta actorii mai mari.”

***

Europa Liberă a căutat să afle şi opinia locuitorilor de rând din regiunea transnistreană despre revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin şi perspectiva relaţiilor dintre Moscova, Tiraspol şi Chişinău.

– Думаю, что будет какой-то результат от этого. Нас наконец-то в ближайшем будущем признают или какие-то возможности для нас будут.

– Может быть, чуть улучшатся отношения у нас с Молдовой. Лично наша семья за независимость Приднестровья, и хотелось бы, чтобы Путин в этом нам поспособствовал.

– Шаги со стороны России должны быть более конкретные. А не так, как сейчас – растянули на 20 лет.

– В то время не изменилось, мне кажется, и сейчас тяжело дело пойдет. Ну, потому что в прошлый раз, когда Путин был президентом, ничего не изменилось толком, вроде бы были разговоры – и все. И сейчас, мне кажется, будет то же самое. Как мы были на своем месте, так и останемся. Но хотелось бы признания Приднестровья, конечно, это республика наша, живем здесь, я родился здесь, живу здесь, хотелось бы хорошую работу, и если бы республика была признана, у нас больше бы перспектив было.

– Конечно, улучшится, ведь Владимир Путин сам начинал разговор о том, что Приднестровье должно быть в составе России. Мне, например, лично кажется, что нам нужно присоединиться к России. Россия нас не оставит. С Владимиром Путиным.

– В определенной степени изменится, естественно, учитывая то, что к нам приезжал не какой-то там из сейма нашего российского, а приезжал Рогозин. Поэтому интерес проявляется. Это сразу видно. Я здесь с 82-го года, воевал за Приднестровье. Я бы сказал, чтоб мы вошли в состав России. Это самый идеальный вариант. Другого я варианта не вижу. И я считаю, что большинство в Молдову не пойдет. Чемодан-вокзал-Россия мы уже слышали, ну а интерес России к нам возрос знаете почему? Потому что американские базы уже в Румынии. А как поведет себя Молдова – никто не знает.

– Всегда мы ощущали, даже без его президентства, мы ощущали его помощь, его присутствие, его приятное отношение к нам, к Приднестровью. То, что изменится – я думаю, да, в лучшую сторону. Но не мечтаю о признании.

Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.