Iulian Ciocan în dialog cu Robert Adam,
directorul Institutului Cultural Român Bruxelles.
Europa Liberă: D-le Adam, ce vă face să veniţi la Chişinău a doua oară în calitate de şef al ICR Bruxelles?
Robert Adam: „Aş spune că este o oportunitate legată de o participare la o manifestare ştiinţifică internaţională. Însă, dincolo de asta, este preocuparea constantă de a lua pulsul vieţii culturale-artistice din Republica Moldova pe care ne străduim s-o integrăm în programele noastre de promovare a culturii române în Belgia şi în tot spaţiul Benelux.”
Europa Liberă: Cît de greu e să promovezi cultura română şi literatura română în particular într-un spaţiu foarte interesant cum este Belgia?
Robert Adam: „Este şi nu este greu. Depinde ce palier de promovare îţi fixezi şi ce rezultate vrei să atingi. Trebuie spus că Belgia e un spaţiu multicultural şi atunci toate eforturile de promovare trebuie disociate. Dintr-un punct de vedere, este foarte greu pentru că editorii, care sînt veriga cea mai importantă în acest lanţ de promovare a literaturii, sînt cei francofoni cu precădere în Franţa, iar ceilalţi cu precădere în Olanda. Bineînţeles că avem strategii pentru ambele linii.
Ne gîndim, negociem, discutăm cu editurile lansarea unor colecţii de literatură română, atît pe patrimoniu, cît şi contemporană. Avem onoarea de a coordona, începînd din acest an, prezenţa comună cu un stand al Institutelor Culturale Europene la Tîrgul de Carte francofon de la Bruxelles, unde printre invitaţi au figurat un scriitor din România şi Nicoleta Esinencu de la Chişinău. Aş spune că sînt festivaluri de poezie, sînt manifestări literare legate de festivalurile de poezie. Aş aminti în trecere foarte probabila participare a lui Emilian Galaicu-Păun la festivalurile de poezie de la Anvers şi la cel de la Namur în luna iunie.”
Europa Liberă: Chiar vreau să vă întreb cum sînt receptaţi scriitorii din Republica Moldova? A fost Nicoleta Esinencu, va urma Emil Galaicu-Păun. Au mai fost şi alţii la Bruxelles?
Robert Adam: „A mai fost, anul trecut, invitată de noi, împreună cu alte două scriitoare din România, Irina Nechit, şi aş spune că nu dorim să ne oprim aici. Sigur, trebuie privit într-o încercare de echilibrare a domeniilor artistice. Desigur că invităm şi oameni de teatru, de film, manageri culturali propriu-zişi.
E o încercare de a desfăşura politici culturale şi de a face relaţii culturale conform paradigmei actuale şi să nu uităm că factorul multilateral e foarte important pentru ICR Bruxelles. Bruxelles fiind capitala Uniunii Europene, foarte multe dintre programele noastre sînt realizate în parteneriat cu alte institute culturale europene sau chiar cu instituţiile europene”.
Europa Liberă: D-le Adam, mulţi dintre oamenii de cultură din Republica Moldova se plîng că statul moldovenesc nu ajută cultura de aici. Şi atunci iese că ICR îşi asumă, de fapt, nişte prerogative pe care în mod normal ar trebui să le aibă instituţiile de stat din Moldova. Ce aveţi de spus în această privinţă?
Robert Adam: „Nu aş dori să comentez asupra instituţiilor de stat din Moldova. Aş vrea să vă spun doar că ICR nu îşi depăşeşte deloc misiunea. Este în rolul său de a fi o platformă de dialog şi de a ajuta la deschiderea, inclusiv în planul relaţiilor culturale, a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană. Este un lucru pe care îl fac şi alte institute culturale. Sigur, ICR cu mai multă atenţie.
L-aş cita, chiar dacă aproximativ, pe preşedintele ICR, care a spus că pînă la urmă misiunea ICR nu e atît de a promova cultura română în Republica Moldova, unde ea este la ea acasă, ci de a ne cunoaşte mai bine între noi. Deci, nu doresc să alimentez în nici un fel această idee că ICR ar fi un colac de salvare pentru inacţiunea altor foruri. El pur şi simplu îşi îndeplineşte cu stăruinţă menirea pentru care a fost creat şi este în rolul său”.
