Unu mai muncitoresc...

Înghesuială mai mare în acest an sub flamurile lui 1 Mai, Ziua Internaţională a Solidarităţii Oamenilor Muncii. Câteva partide, sindicatele, o asociaţie neguvernamentală şi-au dorit să fie organizatori sau protagonişti ai manifestaţiilor din piaţa centrală a capitalei. Cum au împărţit sau vor împărţi până la urmă actorii politici şi non-politici solidaritatea oamenilor muncii în Chişinău? Cum pot fi citite, de fapt, manifestaţiile care vor avea loc şi ce efect pot avea? Vom discuta în această dimineaţă, peste câteva minute, cu politologul Bogdan Ţîrdea.

Europa Liberă: Bună dimineaţa şi bine ne reauzim în acest început de mai, cam fierbinte din mai multe puncte de vedere. Începe Ziua Solidarităţii Oamenilor Muncii, cum este numită, e sărbătoare oficială în Republica Moldova. Petru început, haideţi să încercăm să lămurim un lucru: din punctul Dvs. de vedere, cine din societatea moldovenească credeţi că se regăseşte firesc în această sărbătoare Exceptând amatorii de frigărui, poate, sau „proletariatul cunoştinţelor” luat în grijă programatic de PCRM?

Bogdan Ţîrdea: „În Republica Moldova, în calitate de urmaş de drept a RSSM-ului, sărbătorea integral întreaga societate această sărbătoare.

Pentru că era un fel de tradiţie comunistă instituţionalizată: de 1 mai, de 9 mai, de 7 noiembrie întreaga societate se ridica la aceste mitinguri, la aceste demonstraţii, unde toţi îmbrăţişau cu bucurie aceste sărbători. Respectiv, pentru o bună partea a societăţii, eu cred, această sărbătoare, a muncii, mai are o anumită plus valoare dacă nu ideologică, apoi pur morală. Dar dacă e să fim mai exacţi în termeni, 1 mai, de obicei, este o zi a solidarităţii muncii şi este sărbătorită în special de către partidele politice comuniste, socialiste, social-democratice şi anarhiste.”

Europa Liberă: În contextul confuziei de doctrine, de culoare politică, cineva spunea că societatea moldovenească este aproape în totalitate de stânga, cu vederi de stânga, dar votează diferit în funcţie de conjunctură. Vi se pare o apreciere adecvată?

Bogdan Ţîrdea: „Desigur că într-un fel am putea fi de acord cu această teză şi vă spun de ce: uitaţi-vă, în Republica Moldova dacă ne uităm în sondaje, 60-70 la sută din populaţia aşteaptă de la stat protecţie socială, aşteaptă de la stat intervenţie în procesele economice, aşteaptă de la stat stabilirea ordinii, dreptăţii etc. Asta pe de o parte.

Pe de alta, uitaţi-vă, partidele liberale, spre exemplu, promovează o politică socială activă, sau cel puţin promit politici sociale ceea ce este anormal din punct de vedere al doctrinei liberale. Tot partidele liberale sunt cele care pledează pentru amestecul statului în economie, ceea ce tot contravine doctrinei clasice liberale. De ce fac aceste lucruri partidele liberale? Pentru că acestea sunt expectaţiile majorităţii populaţiei Republicii Moldova, care au iată o cultură paternalistă, o cultură etatistă şi care văd în stat un fel de părinte grijuliu care trebuie să le asigure protecţie socială etc.”

Europa Liberă: Numărul celora care au dorit să gestioneze manifestaţiile consacrate evenimentului (altădată asociat exclusiv cu stânga de la putere) a fost pentru prima dată mai mare. PCRM n-a mai fost lăsat cu dreptul exclusiv de a-şi adopta 1 Mai, chiar s-a plâns că i-a fost confiscată sărbătoarea. Dvs. cum apreciaţi apariţia acestei concurenţe politice pentru solidarizarea cu oamenii muncii?

Bogdan Ţîrdea: „Pe de o parte îmi pare comică această luptă şi concurenţă pentru oamenii muncii, cu atât mai mult că nu prea avem, din păcate, oameni ai muncii în Republica Moldova. În sens că avem în jur de 800 de mii de plătitori la Fondul Social şi această cifră continuu scade. Muncitori propriu-zişi avem câteva sute de mii şi această cifră din nou se reduce, pentru că industria reprezintă vreo 12-15 procente din PIB, cu atât mai mult că producţia industrială anul acesta scade.

Dar dacă să ne referim concret la întrebarea dv., apoi situaţia în ce consta? Pe de o parte observăm că PLDM-ul vrea să obţină plus valoare politică şi să utilizeze la maximum această sărbătoare pentru a avea profit politic de pe segmentul de centru înspre care PLDM-ul în ultima vreme se îndreaptă tot mai mult şi mai mult. Pe de altă parte noi observăm că partidele puterii în ultimul timp încearcă să facă tot posibilul pentru a marginaliza PCRM-ul din câmpul simbolistic şi vizual.”

Europa Liberă: Până la urmă PLDM a fost binecuvântat de autorităţile în drept să gestioneze manifestaţiile. Liberal-democraţii au lăsat însă sindicatele (CNS-ul) să iasă în prim plan, PCRM şi ceilalţi nu s-au lăsat păgubaşi. Dvs. cum vi se pare această situaţie: fiecare cu solidaritatea sa de partid şi cu oamenii săi ai muncii?

Bogdan Ţîrdea: „Îmi pare niţel deplasat acest lucru pentru că nu permite legislaţia în vigoare să transmiţi dreptul tău de a organiza miting altui participant. Ori organizezi, ori, dacă refuzi organizarea mitingului, cel de-al doilea care a depus solicitare, în cazul dat e vorba de PCRM, ar trebui să organizeze acest miting. Al doilea moment: e o sărbătoare clasică de stânga, cu mici excepţii: în Kazahstan de exemplu 1 mai e ziua unităţii naţională, în Rusia - e sărbătoarea muncii şi a primăverii şi apar aşa partide ca LDPR, „Edinaia Rosia”, deci cine vrei fac mitinguri. Iată că şi Moldova merge pe aceasta cale dubioasă.

Eu vreau să vă zic aici un singur moment ca să fiu destul de succint: în Moldova în general s-a format un fel de tradiţie de divizare a câmpului simbolistic. În sensul că 1 mai, 9 mai, 7 noiembrie - sunt sărbători de stânga într-un fel sau altul. 27 august, 31 august, Ziua drapelului – aici se regăseşte şi centru-dreapta. Dar mai avem o serie de sărbători şi pentru extrema dreapta, cât n-ar părea de straniu. E vorba de 1 decembrie – Ziua României, e vorba de 27 martie -Ziua Marii Uniri, e vorba de zilele acestea a represiunilor, de exemplu, iată, PL–ul a introdus: 13 iunie – Ziua represiunilor, 28 iunie – Ziua ocupaţiei sovietice, 6-7 iulie – Ziua deportărilor, 2 august – Ziua ocupării sovietice. Deci, s-a divizat într-un fel câmpul simbolistic între partide.”

Europa Liberă: Cu o singură precizare, dle Ţîrdea, unii, PL-ul sau cei care comemorează, s-ar putea supăra pentru calificarea „de extremă dreapta”. Că nu se manifestă chiar la modul extrem.

Bogdan Ţîrdea: „Bine, dar care este problema dacă le spunem „extremă dreapta”?”

Europa Liberă: Poate au şi ei un fel de sensibilitate mai deosebită. „Extrema dreaptă” de obicei se asociază cu o explozie la colţul străzii, de exemplu.

Bogdan Ţîrdea: „Bine, „extremă dreapta” nu înseamnă că sunt extremişti, ci că îmbrăţişează de fapt un set de valori naţionaliste. Fiindcă într-un fel sau altul ei pledează pentru faptul că limba e română, că trebuie istoria românilor, că trebuie să ne regăsim într-un spaţiu cultural şi politic cu România, că trebuie să introducem drapelul României. Cel puţin Dorin Chirtoacă zilele acesta a declarat asta. Deci, eu nu văd care e problema în această situaţie. Da, îmbrăţişează nişte valori naţionaliste, dacă e să facem abstracţie de PNL care vorbeşte, fie şi voalat, despre unirea cu România. Respectiv.”

Europa Liberă: Aşadar, fiecare cu solidarizarea sau desolidarizarea sa proprie. Pe de altă parte, premierul şi liderul PLDM Filat a declarat că „ziua de 1 mai este Ziua Solidarităţii Oamenilor Muncii, de aceea evenimentele care vor avea loc trebuie să fie orientate spre oamenii care muncesc, dar nu să aibă conţinut politic. Evenimentele politice pot fi organizate în oricare altă zi”. Cineva ar spune că în acest fel 1 Mai s-ar scoate din arsenalul politic al unui partid, şi e vorba aici de PCRM care a adunat lumea de 1 mai de mai bine de un deceniu, şi redat celor mai fireşti apărători al oamenilor muncii - sindicatele.

Bogdan Ţîrdea: „Problema constă în faptul că această sărbătoare oricum este în Republica Moldova politizată. Fiindcă pentru prima dată pentru istoria mişcării sindicaliste, cel puţin aşa susţine PCRM-ul, sindicatele produc aşa sărbătoare în parteneriat cu puterea, în cazul dat cu guvernul. Or, 1 mai, cunoaştem foarte bine că în Franţa, Germania, Marea Britanie, este prilej nu doar de solidaritate, ci şi de mitinguri. De obicei extrema stângă apare în acest zile şi protestează, pe alocuri foarte violent. Iată că aici vedem că sindicatele colaborează împreună cu guvernul şi oficiază o zi în care de fapt trebuie să aducă piar anumitor actori politici.”

Europa Liberă: Dar poate este o idilă între sindicate şi actualul guvern?

Bogdan Ţîrdea: „Din păcate, idila între sindicate şi guvern durează de douăzeci de ani, ca să nu zic de 60 de ani, de când există RSSM, iar apoi Republica Moldova. Sindicatele de fiecare dată au stat încovoiate în faţa puterii, haideţi să recunoaştem, şi această tradiţie continuă. Eu aş fi bucuros dacă această idila s-ar materializa în nişte beneficii concrete pentru oamenii muncii, adică majorări de salarii, reduceri de impozite, nişte subvenţii, majorări de pensii. Dar până acum n-am prea observat sindicatele să aibă prea mare succes. În schimb, salariile la şefii acestor instituţii sunt de 25-27 de mii lunar.”

Europa Liberă: Ar trebui să avem şi o replică a sindicatelor în acest sens. Militanţii şi simpatizanţii comunişti vor defila, poate se vor întâlni cu oamenii din celelalte grupări de manifestanţii. Şi la o nuntă oamenii nunului, cei ai socrului mare şi socrului mic îşi mai fac şicane. Patimile politice sunt însă mult mai incendiare. Întrezăriţi vreun risc ca situaţia să degenereze, chiar dacă dl Voronin a spus în acest context că PCRM nu este un partid „al lui 7 aprilie”?

Bogdan Ţîrdea: „Eu nu cred că vor fi altercaţii, cel puţin serioase. Pentru că în ultimul timp mitingurile sunt îngrădite de garduri, există foarte multă poliţie, există foarte multe măsuri de securitate, poate exagerate pe alocuri. Dar sunt rezervat că ar putea exista altercaţii serioase. PCRM-ul în ultima vreme este foarte mobilizat din acest punct de vedere şi se străduieşte maximal să evite asemenea lucruri, pentru că asupra sa planează riscul de a fi interzis şi de aceea liderii acestui partid sunt destul de atenţi, uneori chiar exagerat de atenţi, precauţi, ca să nu zic chiar fricoşi.”

Europa Liberă: Dle. Ţîrdea, vă mulţumim.