Într-o societate divizată, cum este cea moldovenească, este de părere analistul politic Igor Boţan, simbolurile sunt mai degrabă sursă de discordie, nu reuşesc să unifice sau să pacifice.
Igor Boțan: ,,Lupta simbolurilor în Republica Moldova are o periodicitate ușor de explicat: societatea moldovenească în ultimii 20 de ani a rămas divizată, iar divizarea societății presupune că diferite grupări de oameni activi, reprezentanți ai partidelor politice îmbrățișează diferite simboluri.”
Europa Liberă: De fapt, se face un sondaj: înainte de 9 mai sunt chemați la aliniere acei care acceptă lenta gheorghievskaia, adică panglica Sfântului Gheorghe, în ajunul Zilei drapelului național au fost aliniați în front cei care acceptă Tricolorul. După aceea ușor se trece pe poliță subiectul. Nu?
Europa Liberă: Dar sunt simboluri care aparțin în egală măsură și le revendică de exemplu și comuniștii, și liberalii și democrații. Este vorba de Ștefan cel Mare, de exemplu.
Igor Boțan: ,,Simbolurile au caracteristica și de mediere și așa cum spuneți Dumneavoastră, atunci când și unii și alții îmbrățișează chipul lui Ștefan cel Mare ar trebui să existe loc pentru discuții. Pentru unificarea mesajelor, pentru educare și pentru socializare.”
Europa Liberă: Mai sunt simboluri din astea care ar putea servi drept puncte?
Igor Boțan: ,,De exemplu simbolurile legate de sfintele Paști, care din păcate în Republica Moldova duc la discordie. De exemplu, cine aduce Focul Haric. Sau să luăm sărbătorirea Zilei drapelului. Anul trecut am avut o ceartă între liderii Alianței pentru Integrare Europeană. Anul curent am avut dacă nu am avut o ceartă, atunci o supărare – unii lideri ai Alianței s-au supărat că primul ministru, care a arborat un drapel în fața Guvernului nu i-a invitat.”
Europa Liberă: Un super-drapel.
Igor Boțan: ,,Da, un super-drapel, nu i-a invitat să participe la această manifestare. 1 mai iarăși este un simbol al solidarității muncitorilor și am văzut că partidul Comuniștilor, care a dorit să organizeze un miting foarte mare, a fost luat prin surprindere că Partidul Liberal, pe care-l acuză de promovarea unor politici oligarhice, este tocmai cel care a luat prăjina înainte și cu o anumită condescendență cedează piața reprezentanților muncitorilor, adică sindicatelor.”
Europa Liberă: Și totuși puterea are întotdeauna un atu – salariul mediu, pensia majorată. Adică contra unor simboluri comuniste se poate lupta cu performanțele materiale.
Igor Boțan: ,,Exact, asta ar fi de dorit să fie așa și noi toți cetățenii ne-am dori să fie tocmai așa. Numai că guvernarea de fiecare dată utilizează resursele administrative, resurse mediatice. De aceea într-o societate fragmentată, așa cum spuneam, simbolurile, pentru că sunt simboluri, așa cum ați spus și Dumneavoastră, împărtășite. Ar trebui să aibă rolul de socializare, de educare, de mediere. În cazul nostru vedem că simbolurile sunt sursă de discordie. Și dacă ne referim la ceea ce ați menționat Dumneavoastră – panglica Sfântului Gheorghe. Panglica Sfântului Gheorghe, dacă depășește dimensiunile de simbol, vine cu un mesaj foarte clar, pe care îl promovează Federația Rusă. Prin acest mesaj Federația Rusă le amintește europenilor că bunăstarea lor se datorează victoriei pe care poporul sovietic a obținut-o în cel de-al doilea război mondial. Și aici marea problemă: Federația Rusă și liderii ruși uită că cel de-al doilea război mondial a avut și dimensiunea luptelor din Africa de Nord, unde Marea Britanie şi Montgomery a luptat cu Rommel. Sau dimensiunea luptelor în Oceanul Pacific, unde Statele Unite a luptat cu Japonia. Federația Rusă în acest sens, prin promovarea acestui simbol încearcă să pună în evidență doar contribuția pe care a adus-o Uniunea Sovietică la victoria asupra fascismului.”
Europa Liberă: Ce fel de ripostă este eficientă? Citeam deunăzi romanul scris de Oleg Serebrian, diplomatul Oleg Serebrian, care fără spumă la gură, descrie foarte clar ce au pățit românii din Cernăuți, că s-au pomenit între ciocan și nicovală în teascul acesta al războiului. Deci, este un gen de ripostă. Ce fel de ripostă se poate da, fără ca să se antagonizeze societatea?
Igor Boțan: ,,Eu cred că riposta poate fi dată, dacă pornim de la perceptele filozofice ale lui Jurgen Habermas, care ne spune că în societățile divizate cea mai bună soluție este democrația discursivă, deliberativă. Adică, oamenii care au diferite idei, împărtășesc diferite valori, trebuie să stea împreună și să discute calm cu argumente și atunci există teren pentru consolidarea societății și pentru găsirea în simboluri a ceea ce unește oamenii într-un anumit areal.”
Europa Liberă: Mai ales că noi nu suntem mai certați, de exemplu, decât balcanicii care au fost într-o Iugoslavie.
Igor Boțan: ,,Exact.”
Europa Liberă: Sau în alte zone, unde lumea a găsit soluții în situații mult mai dificile.
Igor Boțan: ,,Exact, dar istoria ne învață, istoria religiilor ne învață, aceeași Biblie ne învață că Exodul evreilor din regatul de Nord, iar apoi din regatul de Sud și supunerea influențelor Persiei și a lui Zarathustra a condus la aceea că combinații din iudaism și zoroastrianism au pregătit terenul pentru venirea creștinismului. Deci sunt lucruri care arată că pot avea loc sinteze de pe urma unor conflicte, care inițial aveau mai mult trăsături negative, iar ulterior au dat vlăstari noi. Și cred că și în Republica Moldova se poate merge pe înțelegerea acestui lucru.”
Europa Liberă: Dar pe care le putem evalua doar post factum.
Igor Boțan: ,,Post factum. Din păcate aveți perfectă dreptate. Noi exact trăim în perioada schimbării, lucru care este interesant, dar și dificil.”
