Linkuri accesibilitate

Bucureşti, Praga: două moțiuni de neîncredere


Costurile politice ale crizei economice mondiale.



„Voi pezenta în cel mai scurt timp şi program de guvernare, şi lista cabinetului, şi evident ne vom prezenta în fața Parlamentului pentru votul Constituțional. Vă mulțumesc”,

a declarat vieri seara la Palatul Cotroceni din Bucureşti, liderul Partidului Social Democrat Victor Ponta, după ce a fost numit prim-ministru desemnat de către preşedintele României Traian Băsescu.

Ponta a fost însărcinat cu formarea unui nou cabinet după ce guvernul de centru-dreapta al premierului Mihai Răzvan Ungureanu a căzut în urma adoptării de către Parlament a moțiunii de neîncredere inițiată de Uniunea Social Democrată, din care fac parte Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal şi Partidul Conservator.
Bucureşti, Praga: două moțiuni de neîncredere
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:34 0:00
Link direct

Presa românească notează că Mihai Răzvan Ungureanu, care a fost învestit cu doar 79 de zile în urmă, după demisia premierului precedent, Emil Boc, a intrat în istorie drept premierul român cu cea mai scurtă carieră.

Presa internațională vorbeşte despre contextul economic complicat în care are loc schimbarea politică de la Bucureşti.

Emil Boc a demisionat după amplele proteste generate de măsurile de austeritate pe care coaliția sa de centru-dreapta a fost nevoită să le adopte pentru a obține împrumuturile internaționale necesare păstrării României pe linia de plutire.

A fost vorba între altele de reducerea salariilor bugetarilor cu 25 de procente şi de diminuarea pensiilor de stat cu 15 la sută, în 2010.

Mihai Răzvan Ungureanu în Parlamentul de la Bucureşti, 27 aprilie 2012
Mihai Răzvan Ungureanu în Parlamentul de la Bucureşti, 27 aprilie 2012
După căderea guvernului Ungureanu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internațional Mihai Tănăsescu a anunțat că misiunea de evaluare a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale întrerupe negocierile cu autorităţile române privind un nou acord de împrumut.

Tănăsescu a precizat însă că misiunea va continua discuţiile tehnice legate de criteriile pe care România trebuie în conrinuare să le îndeplinească, şi de perspectivele macroeconomice.

Agenția Reuter notează că imediat după căderea guvernului Ungureanu, moneda națională a României, leul, s-a depreciat la un nivel record al acestui an în comparație cu moneda euro.

Tot Reuter îl citează pe Koon Chow, strateg la banca de investiții Barclay's Capital cu declarația că cele întâmplate vineri la Bucureşti par să fie un ecou al evoluțiilor din alte țări, unde populația respinge partidele care doresc adoptarea de măsuri de austeritate.

„Franța, Olanda, Cehia - totul e conectat”, spune strategul de la Barclay's Capital.

Petr Nečas
Petr Nečas
Agenția Reuter afirmă că exemplul României - un partid de centru dreapta care s-a luptat să rămână la putere înfruntând repetate moțiuni de neîncredere ce au întîrziat aplicarea reformelor necesare reducerii deficitului şi a datoriilor -, exemplul României, deci, ar trebui să fie un avertisment pentru premierul ceh Petr Nečas, al cărui guvern a scăpat, tot vineri, de o moțiune de neîncredere.

Măsurile de austeritate anunțate de Nečas înainte de votul de vineri au dus la o scădere record a popularității guvernului său.

Cu o majoritate parlamentară sprijinită doar de independenți (după spargerea coaliției în urma condamnării pentru corupție a liderului unuia din partidele care au făcut parte din ea), premierul ceh a devenit vulnerabil la eventualele viitoare moțiuni de neîncredere ale social-democraților, care conduc în sondajele de opinie, cer alegeri anticipate, şi au promis eliminarea unora din reformele nepopulare.

Chiar dacă deficitul bugetar al Cehiei este relativ scăzut, spune Nečas, există pericolul pierderii încrederii investitorilor, şi acela al creşterii necotrolate a prețurilor împrumuturilor externe, dacă politica de austeritate este relaxată.

Sâmbăta trecută, sindicatele din Cehia au organizat la Praga cea mai mare demonstrație de protest de la căderea comunismului încoace, la care au participat aproape 100.000 de persoane. Liderii sindicali au anunțat noi proteste împotriva măsurilor de asuteritate, inclusiv greve în luna iunie.
  • 16x9 Image

    Lucian Ştefănescu

    Lucian ȘTEFĂNESCU (născut la Cluj în 1959), ziarist, corespondent la Biroul RFE/RL de la București (din 1991) și apoi redactor în Serviciul românesc al Europei Libere de la Praga.

XS
SM
MD
LG