Linkuri accesibilitate

Franţa a votat la dreapta, dar ar putea avea un preşedinte de stînga


Alexandru Călinescu
Alexandru Călinescu

Semnalul poate cel mai grav este că un francez din trei refuză proiectul european.


Ce s-a întîmplat, de fapt, duminică, în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa? Ei bine, cîteva elementare calcule aritmetice arată că francezii au votat majoritar la dreapta, suma voturilor obţinute de partidul de guvernămînt, de Frontul Naţional şi de centriştii lui Bayrou depăşind-o pe aceea a partidului socialist şi a formaţiunilor de extremă stîngă. Va fi, aşadar, reales Nicolas Sarkozy în turul doi? Puţin probabil. Candidatul de extremă stîngă Jean-Luc Mélenchon a spus răspicat: „Trebuie să-l dăm jos pe Sarkozy”. La stînga şi la extrema stîngă, disciplină şi mobilizare; la dreapta şi la extrema dreaptă - animozităţi şi lipsă de comunicare. UMP-ul, Uniunea pentru o mişcare populară, refuză în continuare să se alieze cu Frontul Naţional condus acum de Marine Le Pen. Aceasta, la rîndul ei, nu-şi ascunde resentimentele faţă de Sarkozy şi refuzul politicii duse de guvernul actual. Centristul François Bayrou ezită şi încă nu dă un semn clar alegătorilor care l-au votat. Concluzia: Franţa a votat la dreapta dar are toate şansele să aibă pe 6 mai un preşedinte de stînga.

Scrutinul de duminică a mai arătat că diabolizarea Frontului Naţional e o strategie care trebuie abandonată. Scorul realizat de Marine Le Pen indică limpede faptul că o serie de probleme pe care ea le ridică - imigrarea, insecuritatea - sînt probleme reale, care îi preocupă pe mulţi francezi. Acest electorat al Frontului Naţional este acum curtat de cei doi candidaţi. François Hollande a descoperit brusc că poate înţelege doleanţele votanţilor Le Pen, Nicolas Sarkozy s-a angajat într-un demers asemănător. Cu ce rezultate, rămîne de văzut. Oricum, putem anticipa că la legislativele din iunie lucrurile vor fi şi mai complicate.

În sfîrşit, o ultimă remarcă: dacă totalizăm voturile obţinute de extrema dreaptă şi de extrema stîngă rezultă că un francez din trei refuză proiectul european. E, poate, acesta, semnalul de alarmă cel mai grav.
Previous Next

XS
SM
MD
LG