Informaţia parvenită acum cîteva luni de la Ministerul Muncii, aceea că numai într-un an 57% dintre angajaţi au primit salariile în plic, i-a uluit pe mulţi. Cifra asta – 57% dintre angajaţi – arată cît de mult a proliferat evaziunea fiscală în Moldova. Dar, de fapt, ea nu exprimă nici pe departe fenomenul în întregime. Dacă ne gîndim numai la un detaliu care este BONUL DE CASĂ, am putea admite că probleme există şi în rîndul celorlalţi angajaţi.
Am remarcat, şi nu numai eu, că mai mulţi taximetrişti nu pot să dea bonul atunci cînd li se cere să facă asta. Scuza cea mai des invocată sună cam aşa: „Păi, trebuia să ne spuneţi la telefon că aveţi nevoie de bon”. Ciudat, nu? Dacă nu ceri bonul cînd faci comanda la telefon, taximetristul nu are ce să-ţi dea. Iar uneori nici cererea cu anticipaţie nu te ajută.
Mai departe. Intru într-un magazin de vopsele. Cumpăr o cutie de vopsea, iar vînzătorul, cu aparatul de casă pe masă, nu-mi dă nimic. Vizitez mulţi ani o alimentară mică. Numai umila mea persoană a lăsat acolo mii de lei. Ei bine, niciodată vînzătorii de acolo nu mi-au dat bonuri, deşi preţurile lor sînt destul de măricele. Eu vreau să vă întreb, stimaţi ascultători, următorul lucru: cînd faceţi plinul la benzinării, vi se dă mereu bonul de casă? Şi sînt de fapt multe alte locuri în care ar trebui să ţi se dea bonul, şi… nu ţi se dă.
Există părerea că de vină e consumatorul însuşi, că el trebuie să ceară mereu bonul. Părerea asta e adevărată doar pînă la un punct. Va să zică, eu trebuie mereu să fiu pe fază, pe cînd vînzătorii şi inspectorii fiscali trebuie să stea relaxaţi şi să fie responsabili la cererea mea. Bună treabă! Mă tem că dacă o să mizăm numai pe responsabilitatea cumpărătorului, mare lucru aici nu se va întîmpla. Nu e obişnuit cumpărătorul nostru să lupte cu evaziunea fiscală. Iar dacă mă gîndesc mai bine, Fiscul ar putea să fie mult mai eficace în contracararea celor care nu vor să dea bonurile.
Şi mai e ceva. Mi s-a întîmplat să discut de-a lungul ultimelor două decenii cu cîţiva omuleni de afaceri care mi se confesau că ar falimenta dacă nu ar da salarii în plic. Păi, ce afacere şi ce mediu de afaceri sînt astea dacă legalitatea înseamnă faliment?
