Relatiile franco-române nu au ajuns inca intr-un moment de echilibru, desi intre cele doua tari a fost semnat un parteneriat strategic in 2008. Divergentele create in 2010 prin expulzarea unnor grupuri consistente de romi din Franta, iar apoi prin decizia Parisului de a bloca aderarea României la Spatiul Schengen de Libera Circulatie nu au fost uitate la Bucuresti.
Speranta nerostita a oficialilor romani se indreapta spre socialistii francezi, mai ales in contextul amenintarilor electorale exprimate de presedintele in functie, Nikolas Sarkozy, care a vorbit despre necesitatea aplicari unor masuri de „inchidere a frontierelor Uniunii Europene pentru imigranti”, dar si despre eventualitatea iesirii Frantei din Acordul Schengen in cazul in care granitele acestui spatiu vor ramine permeabile, inclusiv pentru posibilii imigranti din Estul Europei.
Fiu al unui emigrant de origine maghiara, Nikolas Sarkozy nu pare sa aiba nici un fel de intelegere fata de cei care vor sa profite de locurile de munca sau de facilitatile sociale ale statelor occidentale. In plus intre presedintele roman Traian Basescu si omologul sau francez, Nikolas Sarkozy au existat mai multe momente tensionate, iar unele, in care gesticulatia celor doi era exagerata, au fost surprinse de televiziuni. Dupa episoadele cu expulzarea romilor au urmat deci si altele, cum ar fi confruntarea celor doi in ceea ce priveste interventia militara din Libia.
Asadar, desi fac parte din aceeasi familie politica a popularilor europeni, cei doi presedinti, roman si francez, nu se prea inghit reciproc.
In batalia pentru al doilea tur al prezidentialelor din Franta, multi oficiali români l-ar prefera pe socialistul François Hollande in locul conservatorului Nikolas Sarkozy, in speranta ca traditionala sustinere a Parisului de care s-a bucurat mereu Bucurestiul in ultimii 20 de ani ar putea reveni in actualitate. Pe de alta parte in rindul socialistilor exista politicieni care cunosc bine România, de pilda, Pierre Moscovici, fost ministru al afacerilor europene, de origine română, care se asteapta sa faca parte din viitorul guvern, daca alegerile vor fi cistigate de François Hollande, asa cum arata sondajele de opinie.
Premierul român, Mihai Razvan Ungureanu a declarat ca „orice varianta va iesi, parteneriatul cu Franta rezista”, iar seful diplomatiei de la Bucuresti a adaugat ca indiferent de rezultatul procesului electoral din Franta relatia romano-franceza va deveni mai „consistenta”. Presedintele socialistilor romani, Victor Ponta i-a facut, in schimb, un portret negativ reprezentantului dreptei Franceze la prezidentialele din 6 mai: „politician demagog”, „populist”, „lipsit de valori si scrupule”, „exhibitionist” si „bufon”. Pentru stinga romaneasca, Nikolas Sarkozy este „un Basescu al Frantei” .
In afara acestor etichete provenite din enervari ideologice, totusi românii spera intr-o schimbare la Paris in asa fel incit Franta sa ajute România sa intre in Schengen si sa nu mai puna piedici emigratiei legale.
