Linkuri accesibilitate

Instituția Poliției la ora reformei


Igor Trofimov: „în sarcina poliţiei nu vor mai fi activităţile de restabilire şi menţinere a ordinii publice, transferate trupelor de carabinieri”.


Cea mai mare reformă din poliţia moldovenească este aproape gata să înceapă. Chiar dacă cu o întârziere de 4 luni, legea fundamantală din această reformă, cea cu privire la activitatea poliţiei, a fost aprobată în sfârşit de guvern şi trimisă în dezbatere parlamentară. Vom încerca să ne lămurim în cele mai importante modificări pe care le aduce proiectul, atât cât este cu putinţă într-o scurtă convorbire de dimineaţă, în compania domnului Igor Trofimov, şeful cabinetului ministrului de interne.

Europa Liberă: Dle Trofimov, întâi de toate v-aş ruga să punctaţi modificările fundamentale pe care le aduce legea privind activitatea poliţiei care a fost aprobată zilele trecute de guvern şi care urmează acum să ajungă pe masa parlamentarilor. Ce prevede în primul rând acest proiect?

Igor Trofimov:
„Mai întâi de toate vreau să menţionez că în Ministerul de Interne a demarat acuma procesul de reformare per ansamblu, pe întreg ministerul, nu doar poliţia vizează această reformă. Dar dacă e să mă refer la proiectul de lege care a fost recent aprobat de guvern, acesta are ca obiectiv acele direcţii care au fost trasate în conceptul de reformare a MAI la capitolul reformarea poliţiei, şi anume fiind vorba despre delimitarea clară a competenţelor între poliţie, carabinieri şi alte subdiviziuni ale MAI, în aşa fel încât poliţia în activitatea sa să nu dubleze activităţile altor subdiviziuni şi invers.

Un alt obiectiv ar fi demilitarizarea poliţiei în sensul în care statutul de poliţist va fi aplicat doar celor categorii de angajaţi care nemijlocit realizează activitate poliţienească, în aşa fel încât să se excludă sistemul militarizat care de fapt din păcate mai este şi astăzi. Nu în ultimul rând, acest proiect de lege vine să revizuiască şi să implementeze un nou concept de asigurare socială a poliţiştilor.

S-a vorbit despre acele spaţii locative de serviciu cu care urmează să fie asiguraţi angajaţii pe durata serviciului, e vorba de asigurarea de daune pentru poliţişti, contactate în timpul serviciului, şi de multe alte categorii de măsuri de asistenţă socială. De asemenea, o chestiune care va privi poliţia - şi este o chestiune importantă - este că în sarcina poliţiei nu vor mai fi activităţile de restabilire şi menţinere a ordinii publice. Chestiunea aceasta integral se va transmite către carabinieri, în contextul acţiunii de delimitare a competenţelor.”

Europa Liberă: Sună foarte optimist, dle Trofimov. Dar cu siguranţă că aţi auzit şi dumneavoastră reproşurile venite dinspre societatea civilă cum că aţi ales modele depăşite de reformare, cel puţin în cea ce ţine de demilitarizare. Unii reprezentanţi ai sectorului asociativ spun că în timp ce Franţa, Italia, România renunţă la zisa jandarmerie în favoarea poliţiei comunitare, noi transmitem competenţe prea largi unei structuri militarizate în esenţa ei, trupelor de carabinieri. Cum explicaţi dumneavoastră alegerea acestei soluţii tehnice din multe altele care există în România sau în oricare alt stat al UE, unde poliţia a fost demult „demilitarizată” şi emancipată de acel principiu „al ordinului” care se crede că face mai mult rău decât bine poliţiei.

Igor Trofimov:
„Daţi să privim mai întâi de toate faptul că astăzi activitatea poliţiei cuprinde un spectru larg de domenii. Acest compartiment îngust de asigurare şi restabilire a ordinii publice, prin definiţie, este unul care presupune în conţinutul său necesitatea existenţei unor acţiuni bine coordonate între toţi participanţii și am în vedere forţele implicare. În felul acesta emanciparea aceasta la care aţi făcut referinţă este valabilă pentru acele categorii de acţiuni care ţin de contactul cu populaţie zi de zi. Fiind vorba despre acelaşi inspector operativ de sector, aceiaşi lucrători operativ. La capitolul acesta anume că asta se realizează.”

Europa Liberă: Deci, aceşti poliţişti nu vor fi militari…

Igor Trofimov:
„Foarte corect… În cazul în care vorbim despre carabinieri care vor prelua integral sarcina de menţinere şi restabilire a ordinii publice, deci şi aceşti tot vor fi supuşi unui proces de reformare. Vedeţi că noi acum discutăm despre proiectul legii cum privire la poliţie, dar eu cred că foarte curând va fi pus în discuţie şi proiectul legii cu privire la serviciul de carabinieri.

Mai întâi de toate, MAI se refuză de la serviciul militar la carabinieri. Mai mult decât atât a fost adoptată strategia de securitate naţională care statuează că carabinierii nu vor mai face parte din forţele armate. Prin urmare, carabinierii vor deveni şi ei o structură care va pleca de la principiile militare.

În cazul dat noi vorbim despre nişte chestiuni care aparent par a fi tehnice, dar în realitate ele sunt foarte ambiţioase şi profunde. Şi vreau să fac chiar o remarcă. Anul trecut a fost un expert de la Consiliul Europei, un fost colonel de carabinieri din Italia, care în rezultat la acţiunile pe care i le-am prezentat noi că urmează să le facem, a făcut o declaraţie că de fapt prin delimitarea aceasta clară şi distinctă pe care vrem să o facem de fapt o să obţinem pionieratul la acest capitol în toată Europa.

Într-o convorbire deja mai neoficială el a spus aşa: dacă voi veţi reuşi, veţi fi primii care veţi face chestiunea aceasta. Deoarece şi în Italia, şi în România, şi în Franţa, competenţele carabinierilor şi a poliţiei se intersectează pe foarte, foarte multe capitole. Noi însă vrem să stabilim o competenţă foarte clară pentru fiecare…”

Europa Liberă: Dar de ce să nu demilitarizăm definitiv forţele poliţieneşti?

Igor Trofimov:
„Anume chestiunea aceasta am vrut şi să o spun acum. De fapt, serviciul în carabinieri nu va mai fi în bază de recruţi. Adică ei nu vor mai fi militari în termen, ci angajaţi, în bază de contract, care vor satisface serviciul pe principii contractuale. Şi o să vedeţi în proiectul legii cu privire la carabinieri că chestiunile care ţin de modul de executare a ordinelor, a modului de subordonare deja vor fi diferit de cel pe principii militare.”

Europa Liberă: Vom avea Poliţie de stat, care va lucra pe întreg teritoriul ţării şi va investiga inclusiv infracţiunile internaţionale. Ce înseamnă de fapt această poliţie de stat şi de ce este necesară ea? Nu este şi ea un fel de securitate? Nu se vor dubla competenţele?

Igor Trofimov:
„Atunci când vorbim despre divizarea aceasta a poliţiei de stat şi locală, vorbim de fapt despre necesitatea să existe anumite subdiviziuni poliţieneşti pe anumite segmente. În sensul că există anumite categorii de infracţiuni, cum le-aţi menţionat şi pe cele cu caracter internaţional, dar care afectează toată ţara, care nu se va putea limita cu cercetarea în limitele unei unităţi administrativ teritoriale.

E vorba despre aceleaşi infracţiuni economice, alte categorii cu care se vor ocupa subdiviziuni care nu se vor limita cu un teritoriu administrativ. Deci, grupuri criminale, crimă organizată şi altele. În ceea ce priveşte poliţia locale, deci vor fi acele subdiviziuni ale poliţiei care vor deservi un raion. În ceea ce ţine de faptul dacă nu se vor intersecta cu activităţile securităţii, evident că nu. Pentru că la capitolul tipuri de infracţiuni, sau tipuri de acte care nimeresc sub jurisdicţia poliţiei şi securităţii, diversitatea lor este foarte mare. Atunci când se vor constata şi acte ce ţin de competenţa securităţii, evident că va fi şi implicarea acesteia.”

Europa Liberă: Iar poliţia locală nu este altceva decât poliţia comunitară, cum este ea numită prin alte părţi ?

Igor Trofimov:
„Nu, din păcate societatea cam greşit înţelege conţinutul acestui termen de poliţie comunitară. De fapt, poliţia comunitară nu trebuie privită ca o subdiviziune sau ca o unitate funcţională, ci ca un principiu de activitate, deci de apropiere de societate. Şi anume prin crearea poliţiei locale, care efectiv va ţine zi de zi contactul cu oamenii, deci cu societatea, se planifică realizarea unor activităţi care neapărat trebuie să apropie poliţia de societate, inclusiv prin faptul ca oamenii clar să înţeleagă ce face poliţia şi ce fac alte categorii. Deoarece astăzi dacă ne uităm chiar şi chestiunea care ţine de criminalitate, deşi competenţele aparţin şi CCCEC, şi securităţii, şi procuratorii, toţi se axează: a, poliţia. Deci, este o opinie per ansamblu că tot ce ţine de criminalitate depinde de poliţie, începând cu momentul constatării şi până la judecată. Deşi situaţia juridică nu este chiar aşa.”

Europa Liberă: Ministrul Roibu susţine, aşa cum a fost citat în presă, că numărul poliţiştilor va fi redus în urma acestor restructurări. Cu cât şi ce se va întâmpla cu cei reduşi?

Igor Trofimov:
„Trebuie de înţeles corect chestiunea aceasta. De fapt, domnul ministru nu a spus că este vorba despre reducere. Domnul ministru a spus că efectivul de poliţişti va constitui un număr care comparativ cu ziua de astăzi va fi mai redus.

Astăzi, în cadrul MAI, a aparatului central al MAI sunt o serie de subdiviziuni care beneficiază de statutul de poliţist. Cum ar fi aceleaşi direcţii logistică, economie, finanţe, juridică, cadre ş.a.m.d., care de fapt asistă activitatea per ansamblu a întregului minister, beneficiind de statutul de poliţist, dar nerealizănd o activitate zi de zi poliţienească, adică nerealizănd activităţi legate de investigarea infracţiunilor.

În urma procesului de reformare, aceste categorii de angajaţi vor pierde statutul de poliţist. Evident că aceasta se va petrece într-o modalitate prevăzută de lege. Cu anumite perioade. Aceste categorii vor pierde statutul de poliţist şi, în final, numărul de persoane care de fapt nu se ocupă de activitate poliţienească va scade şi vor rămâne doar cei care se ocupă.”

Europa Liberă: E limpede, dle Trofimov. Vorbeaţi mai devreme despre locuinţe de serviciu pe perioada activităţii profesionale, care însă nu vor putea fi privatizate. De unde, dacă până acum nu au existat aceste posibilităţi?

Igor Trofimov:
„Posibilitatea aceasta apare prin prisma unor măsuri complexe pe care le realizează MAI. Deci, e vorba despre iniţiativa care am fost aprobată de guvern vizavi de modificarea legii cu privire la privatizarea fondului locativ, unde se propune Parlamentului ca să aprobe modificarea ca să se excludă posibilitatea de privatizare a fondului locativ de serviciu. De aici apare şi posibilitatea constituirii acestui fond fără posibilitatea de a fi epuizat. În aşa fel se generează un proces amplu de parteneriat public-privat în cadrul cărui urmează să se construiască: vine statul pe de o parte cu patrimoniul său, cu teren spre exemplu, şi vine partenerul privat cu investiţia în construcţia unei locuinţe, unde o parte din aceasta va deveni proprietatea statului care va fi alocată cu titlul de locuinţă de serviciu.”

Europa Liberă: Ce, din punctul dv. de vedere, ar putea împiedica în acest moment deputaţii să accepte proiectul guvernamental, astfel ca să nu existe alte tărăgănări în reformă, că şi aşa am întârziat cu această lege vreo patru luni, din câte ne dăm seama?

Igor Trofimov:
„N-aş putea spune că ceva ar putea împiedica. Adică vă daţi bine seama că sunt diverse opinii vizavi de modul în care s-ar fi realizat acest proces. Evident că sunt diverse opinii vizavi de faptul cât de puternic trebuie de schimbat situaţia existentă astăzi. Vreau să spun că modificarea pe care o propunem astăzi este una foarte radicală şi foarte categorică. Într-adevăr, cum a menţionat domnul ministru Roibu, poliţia va fi o altă poliţie de fapt şi noi va trebui să percepem o altă poliţie în consecinţă. Dar treptat la aceasta şi trebuia să ajungem.

Europa Liberă: Dle Trofimov, mulţumim.
XS
SM
MD
LG