Cotidianul România Liberaă comenteaza intens noile pozitii ale Rusiei, dar si ale autoritatilor de la Chisinau, in privinta Transnistriei. O sinteza realizata de Cristian Câmpeanu citeaza analisti politici romani, moldoveni si americani si semnaleaza o mutare de accent: Moscova da semnale ca ar dori sa rezolve conflictul, dar niciuna dintre variante nu pare favorabila Chisinaului. „Nu independenta se joaca acum, ci federalizarea Republicii Moldova cu o prezenta ruseasca in teren! Chisinaul va fi santajat cu independenta, ca sa accepte federalizarera, adica transnistrizarea republicii. Ideea de identitate romaneasca va deveni tabu”, spune Dan Dungaciu, director al unui institut de cercetari al Academiei Romane. Nicu Popescu, senior fellow la Consiliului European vede in agitatia provocata de numirea lui Dmitri Rogozin ca reprezentant al Kremlinului in regiune indiciul unui „interes ofensiv” al Rusiei in Republica Moldova. Vladimir Socor, expertul Jamestown Foundation, considera ca stabilirea de relatii directe intre Rusia si Transnistria – vezi chestiunea consulatului rus la Tiraspol - consolideaza separatia dintre Moldova si Transnistria si pune bazele internationale ale recunoasterii de facto a Transnistriei de catre Moscova. Articolul lui Cristian Campeanu, din Romania libera, incheie pe mirarea ca autoritatile de la Chisinau afiseaza aceasta inexplicabila pozitie „subreda” si „concesiva”: cedeaza in chestiunea consulatului rus, nu-si retrag ambasadorul care a argumentat la Moscova in favoarea ramanerii trupelor rusesti in Transnistria.
La Bucureşti, Parlamentul dezbate maine motiunea de cenzura depusa de opozitie impotriva guvernului lui Mihai Razvan Ungureanu, la doua luni si jumatate dupa inscaunare. Graba este explicata de Mircea Mihaies, in Evenimentul Zilei, ca reactie la ce spun sondajele: Ungureanu creste in procente, zi de zi, temeinic. Suficient pentru a starni panica in randul opozitiei. Autorul crede de asemenea ca unul din cele trei puncte ale motiunii – si anume infiintarea la Targu Mures a unei sectii de predare in limba maghiara la medicina – intoarce România cu douazeci de ani in urma, cand „tema maghiara” conducea la incaierari sangeroase. Mai grav i se pare ca reactia societatii este ca si inexistenta. Citam: „Inainte de a se opinti sa darame alianta de la guvernare, Antonescu si Ponta i-au pus cu botul pe labe pe vechii militanti pro-Europa. Iar acum, brat la brat, se indreapta spre momentul revitalizarii Vetrei Româneşti. Aceasta e veritabila semnificatie a uneia din cele mai jenante motiuni de cenzura depuse vreodata in Europa” (am citat din articolul semnat de Mircea Mihaieş in Evenimentul Zilei).
La Bucureşti, Parlamentul dezbate maine motiunea de cenzura depusa de opozitie impotriva guvernului lui Mihai Razvan Ungureanu, la doua luni si jumatate dupa inscaunare. Graba este explicata de Mircea Mihaies, in Evenimentul Zilei, ca reactie la ce spun sondajele: Ungureanu creste in procente, zi de zi, temeinic. Suficient pentru a starni panica in randul opozitiei. Autorul crede de asemenea ca unul din cele trei puncte ale motiunii – si anume infiintarea la Targu Mures a unei sectii de predare in limba maghiara la medicina – intoarce România cu douazeci de ani in urma, cand „tema maghiara” conducea la incaierari sangeroase. Mai grav i se pare ca reactia societatii este ca si inexistenta. Citam: „Inainte de a se opinti sa darame alianta de la guvernare, Antonescu si Ponta i-au pus cu botul pe labe pe vechii militanti pro-Europa. Iar acum, brat la brat, se indreapta spre momentul revitalizarii Vetrei Româneşti. Aceasta e veritabila semnificatie a uneia din cele mai jenante motiuni de cenzura depuse vreodata in Europa” (am citat din articolul semnat de Mircea Mihaieş in Evenimentul Zilei).
