Linkuri accesibilitate

Cu peste un milion de bugetari, România continuă să fie un stat superbirocratizat şi ineficient


Va renunţa la măsurile de austeritate?

În Programul de Convergenţă pentru 2012-2015, adoptat la Bucureşti, România renunţă la masurile de austeritate, dar prevede reducerea in continuare a numarului de angajati in sectorul public. In perioada 2009-2011 numarul bugetarilor romani a scazut cu peste 170 de mii, ajungind la 1.225.000. Acum aproape trei ani, guvernul român a decis prin ordonanta de urgenta, in urma negocierilor cu Fondul Monetar International, sa suspende ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din administratie. Au fost practice blocate angajarile in toate institutiile de stat de la Academie la spitale. Aranjamentul cu FMI a prevazut totusi o exceptie, cuprinsa si in legea autohtona: angajarea unui singur functionar la sapte posturi vacante. Prin aceasta decizie executivul roman si-a propus sa reduca in mod natural numarul celor platiti direct de la bugetul de stat, dar in acelasi timp au avut loc si concedieri masive la companiile ineficiente. In 2009 au fost concediati 450 de mii de romani, in 2010 si-au pierdut locul de munca 350 de mii, iar anul trecut 180 de mii.

Cu peste un milion de bugetari, România continua sa ramina un stat superbirocratizat si ineficient, de aceea specialistii, inclusiv cei de la Banca Nationala considera ca numarul lor trebuie sa scada dramatic in continuare. Unele analize sugereaza ca pentru un stat de dimensiunea Romaniei ar fi suficienti 500 de mii de bugetari. De fapt pina in 2006-2007 erau inregistrati 700 de mii, dar pe fondul boom-ului economic, guvernul liberal care a condus Romania pina la finele lui 2008 aproape ca a dublat numarul bugetarilor.



Oricum prin Programul de convergenta al Romaniei pentru anii urmatori se mentine blocajul angajarilor in zona bugetarilor, ceea ce inseamna ca plecarile naturale din sistem, prin pensionari, de pilda va duce la scaderea pe mai departe a celor care-si iau lefurile din pusculita statului. De altfel acest nou Program, care este revizuit anual si transmis la Bruxelles dupa adoptarea in Guvernul de la Bucuresti, prevede accelerarea cresterii economice cu ritmuri intre 3-4%, mai reduse decit in varianta precedenta a Programului de Convergenta. Pentru anul viitor cresterea economica este estimata la 3,1 la suta fata de 4,5 la suta in vechiul program in vreme ce pentru 2015 prognoza de crestere este de 3,9 la suta din PIB. Autoritatile romane isi propun in aceste conditii promovarea unor politici salariale prudente, continuarea reformelor, mai ales in domeniul sanatatii si al disciplinei fiscale, dar si reducerea inflatiei, in asa fel incit in 2015 sa ajunga la o medie anuala de 2,5 la suta, pentru ca tara sa se califice pentru aderarea la zona euro.

Politigraf

XS
SM
MD
LG