La Viena s-au încheiat discuţiile în format 5+2 despre programul şi organizarea următoarelor negocieri. Valentina Ursu a stat imediat de vorbă cu Eugen Carpov, viceprim-ministrul pentru reintegrare:
Europa Liberă: Prin ce se deosebeşte această rundă de negocieri de precedenta de la Dublin?
Eugen Carpov: „În primul rând prin faptul că s-a reuşit câteva decizii importante pentru ca procesul de negocieri în formatul 5+2 să avanseze. Până nu demult se discutau doar două puncte pe agenda 5+2. Unul ţinea de un document privind principiile şi procedurile procesului de negocieri şi altul referitor la agenda acestui proces. Astăzi şi un document şi altul au fost convenite şi aprobate. Ultimele nuanţe, care ţineau de câteva principii importante la documentul numărul unu, se refereau la un aşa-numit proces al egalităţii părţilor în negocieri.”
Europa Liberă: Şi este adevărat că Moscova şi Tiraspolul insistau pe acest statut de parte egală a Transnistriei în cadrul negocierilor. Şi nu numai.
Eugen Carpov: „Insistau mai mulţi participanţi ai formatului 5+2, dar este evident că în fiecare decizie trebuie să existe un compromis bazat pe raţionalitate. Şi nu era posibil să fie acceptate versiuni care ar aduce cumva atingere la statutul juridic al Republicii Moldova ca stat, sau care să pretindă alte semne de egalitate. Dar vreau să vă spun că am ajuns la un compromis, chiar rezonabil din partea tuturor participanţilor în acest format. Noi am identificat o formulă care spune foarte clar că negocierile în formatul 5+2 se poartă în baza principiului egalităţii şi al respectului reciproc dintre toţi participanţii formatului 5+2.”
Europa Liberă: Acum să înţelegem că toţi cei şapte actori au aceleaşi drepturi la discuţii?
Eugen Carpov: „Exact. Formula respectivă stipulează clar că nu este vorba despre statutul juridic al participanţilor în acest format, dar este vorba despre drepturile lor în procesul de negocieri. Şi în continuare acest principiu stipulează că participanţii au aceleaşi drepturi în negocieri. Cu concretizarea că oricine poate să vină cu iniţiative, propuneri care să fie discutate, dacă acestea sunt conectate la procesul de reglementare a conflictului transnistrean, care să fie discutate în cadrul negocierilor. În continuare este o clarificare că acest principiu nu poate servi drept precedent pentru aprecierea statutului juridic al actorilor participanţi şi nu poate prejudicia rezultatul final al acestor negocieri. Deci, s-au pus toate clarificările necesare că este un principiu, care se referă la toţi participanţii procesului, cu referirea posibilităţilor pentru avansarea dialogului în cadrul acestui format. Au mai fost câteva elemente, dar discuţia lor a fost cu mult mai simplă şi în final documentul a fost aprobat. Noi practic am decis ca subiectele ce ţin de reglementarea conflictului transnistrean să fie grupate în trei coşuri convenţionale. Unul să se refere la aspecte social-economice, al doilea se referă la aspecte umanitare şi drepturile omului. Şi cel de-al treilea coş convenţional se referă la reglementarea politică a conflictului transnistrean şi aspecte de securitate. Astea vor fi direcţiile principale pentru discuţiile noastre în continuare, până la identificarea statutului final al regiunii transnistrene.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, guvernarea trebuie să spună care este viziunea clară asupra soluţionării acestui conflict. Există această viziune?
Eugen Carpov: „Sunt două laturi, care ar putea servi ca răspuns la această întrebare. Pe de o parte, noi avem legislaţia Republicii Moldova, Constituţia, care indică foarte clar direcţia în care trebuie să ne mişcăm în reglementarea conflictului transnistrean. Pe de altă parte, există procesul de negocieri 5+2, cu o filozofie care acum se bazează pe ideea mişcării pas cu pas. Este vorba de întreprinderea unor acţiuni în primul rând care să apropie populaţia de pe ambele maluri. În al doilea rând să ridice nivelul de încredere, să soluţioneze anumite probleme social-economice şi toate aceste aspecte împreună să creeze o atmosferă mult mai pozitivă pentru abordarea elementelor de substanţă, care se vor referi la reglementarea politică a conflictului transnistrean. Noi deocamdată urmăm această logică. Pentru că dacă vom veni noi, sau Tiraspolul, sau unul dintre mediatori sau observatori cu un proiect care va prevedea tot procesul de reglementare, cu siguranţă se vor găsi multe obstacole pentru ca un asemenea proiect să fie acceptat sau în continuare implementat. Deci, acum este un proces de apropiere dintre cele două maluri, astfel ca pas cu pas să ne mişcăm spre reglementare.”
Europa Liberă: Domnule vicepremier, enunţaţi patru-cinci principii, care trebuie să stea la baza identificării unei soluţii durabile pentru criza transnistreană.
Eugen Carpov: „În primul rând, este vorba despre un nivel de încredere, care a existat de fapt între cele două maluri până la apariţia conflictului transnistrean. Doi: trebuie să mergem pe calea ridicării atractivităţii situaţiei de pe malul drept pentru cei de pe malul stâng. Şi aici mă refer la reformele pe care trebuie să le implementăm în continuare şi care să rezulte în ridicarea nivelului de trai al populaţiei, ridicarea standardelor de viaţă. În continuare trebuie să asigurăm un sistem funcţional de administrare calitativ pe malul drept, care să demonstreze un model de urmat pentru cei de pe malul stâng. Sigur că elementele politice ale reglementării fac parte din acelaşi mecanism al principiilor care trebuie implementate, în paralel cu reformele despre care am vorbit eu.”
Europa Liberă: Încearcă sau nu Federaţia Rusă să se stabilizeze în această zonă?
Eugen Carpov: „Federaţia Rusă probabil este într-un proces de reconfigurare a structurilor sale administrative ca urmare a alegerilor prezidenţiale care s-au produs în martie. După inaugurarea noului preşedinte, a domnului Putin, va fi instalat Guvernul, după care o să vedem care sunt priorităţile acestui Guvern.”
Europa Liberă: Deşi domnul Putin a spus foarte clar că va acorda o atenţie deosebită spaţiului CSI, inclusiv Republicii Moldova.
Eugen Carpov: „Pot doar să confirm că Rusia în permanenţă acordă un interes deosebit pentru teritoriile care anterior au făcut parte din Uniunea Sovietică.”
Europa Liberă: Pentru că se discută atât de mult despre o eventuală federalizare, există motive de a crede acestor zvonuri?
Eugen Carpov: „Vreau să vă asigur încă o dată: federalizarea nu este parte a procesului de negocieri 5+2. Acest concept nu a fost abordat nici o dată pe agenda discuţiilor noastre. Deci nu pot confirma sub nici o formă aceste zvonuri.”
Europa Liberă: Despre un eventual statut discutaţi? Sau deocamdată e prematur?
Eugen Carpov: „Statutul este subiect de discuţiile noastre ulterioare.”
