„Dă-i pe Google!" - se zice și, în cîteva secunde, cel mult în cîteva minute, totul se rezolvă. Căutarea pe internet găsește orice. Fie că e vorba de adresa celui mai apropiat coafor, fie că e vorba de numele soției cîștigătorului premiului Nobel pentru fizică pe anul 1964, răspunsul vine negreșit. De aici, din această rapiditate fără obstacol și cusur, s-a născut părerea după care știința a devenit o chesiune simplă. Ea e de fapt înlocuită de căutarea pe Google. Nevoia de buchiseală și anii lungi de educație în școli de tot felul par inutile.
Efectele mașinăriei de căutat și de găsit orice sînt formidabile. Însă nu întotdeauna pozitive și, aproape întotdeauna, înșelătoare. Impresia după care știm ceva pentru că putem foarte ușor găsi răspunsul e răspîndită și dubioasă. La un anumit nivel, lucrurile stau într-adevăr așa. Pentru cine vrea să afle pe loc data nașterii lui Abraham Lincoln, căutarea pe Google e soluția perfectă. Problema apare în momentul în care același periat de Google e folosit pentru a pune cap la cap informații din care trebuie să iasă o judecată, o lucrare sau, mai mult, o opinie despre ceva mai complicat decît o rețetă culinară: de pildă politica lui Abraham Lincoln sau valoarea obiectivelor turisitice lăsate nouă, la Chișinău, de secolul al XIX-lea.
În aceste cazuri, căutătorul pe Google se alege cu o listă de date și păreri de tot felul pe care le adoptă fără să le poată filtra. Beneficiarul va fi invadat de date și idei care nu înseamnă mare pentru cine n-are cifrul, adică priceperea să despartă ce e însemnat de neînsemnat. Iar asta nu se poate obține cu simpla comandă „Dă-i pe Google!". De aici, concluzia paradoxală: cine își face educația pe net va știi tot mai mult despre tot mai puțin.
