Duminică a fost Ziua Internațională a Romilor. Instituită pentru prima dată în 1990 de către un Congres Mondial al Romilor în Polonia, această zi este menită atât să celebreze cultura romilor, cât și să atragă atenția asupra problemelor pe care le au. În Moldova, arată un recent studiu al Națiunilor Unite, acestea sunt mai ales sărăcia, accesul la educație și stereotipurile. Concluzii ilustrate în reportajul Luciei Diaconu din satul Schinoasa, raionul Călărași:
De îndată ce am intrat în Schinoasa, senzaţia că am dat timpul înapoi a fost cea mai puternică. Casele extrem de modeste şi drumurile brăzdate de şanţuri făceau un trist tablou medieval. De la localnici aflu că satul nu are nici şcoală, barem una primară, nici magazin, nici un punct medical. Şi asta pentru că este aşezat într-o văgăună.
„Grădiniţă avem pe patru ore.”
„Te duci pentru un pachet de ţigări în sat, pentru un pachet de sare, după un kil de peşte te duci tocmai în Ţibirica.”
Europa Liberă: Am înţeles că mergeţi (la Ţibirica) pe jos sau dacă prindeţi autobuzul care duce copiii la şcoală, că alt transport nu aveţi.
„Ei, cînd îi plină rutiera nu ne ia. Mai mult pe jos ne ducem, pe dealuri, pe nişte rîpi.”
„Toţi bărbaţii îs duşi de la noi. Au rămas numai bătrîneii.”
„Noi ne ducem pe trei luni, altădată facem (bani), dar de multe ori venim amăgiţi. Venim acolo cu cîte zece mii ruseşti, dar ce faci cu ei la trei copii?”
„Ne ducem cu ziua la lucru. Iaca ne ducem pe la Ţibirica, la Hogineşti, satele astea vecine. Ia să fi învăţat la şcoală, să fi avut şi eu o profesie...”
Europa Liberă: Dar cu apa ce probleme aveţi?
„În vale mai este oleacă, da delenii n-au apă. Rîndul cela de case din deal. N-au apă nimic. Iaca vin de aici şi tîrîie cu căldarea pînă în deal.”
„Ca într-o bortă şedem aici. Eu mă gîndesc că nu-i aşa sat ca să fie aşa greu ca la noi. Dar am vrea şi noi să fim cu oamenii în rînd, da aşa ne ducem la Ţibirica şi ne face ţigani, că ţiganii iştia unde se duc nu mai au trecere. Dar am vrea şi noi să avem aici al nostru.”
Schinoasa: un sat de romi, uitat de lume
La Schinoasa timpul a încremenit pe loc. Satul nu are nici şcoală, barem una primară, nici magazin, nici un punct medical.
Ca să se poată bucura de toate serviciile, romii din Schinoasa se văd siliţi să meargă la Ţibirica, localitatea cea mai apropiată situată la o distanţă de 7 km. Deşi nu toţi copiii romi frecventează şcoala din Ţibirica, aşa cum şi-au propus autorităţile locale, acestea consideră drept izbîndă faptul că procentul copiilor şcolarizaţi din Schinoasa a crescut în ultimii ani. Celelalte probleme îşi aşteaptă rîndul, spune primarul din Ţibirica, comună din care face parte şi satul Schinoasa. Iacob Proscurov nu este însă încrezător că acestea pot fi rezolvate în scurt timp.
„Avem multe probleme pe care trebuie să le facem şi nu avem cu ce le face. Avem de făcut un apeduct în Schinoasa. Cu fondul de investiţii cînd lucrăm, ne pune condiţii ca să fie implicată toată populaţia ca să treacă prin conştiinţa omului, să-şi pună fiecare aportul. Vom găsi posibilitatea să-l facem. O să fie cam dificil, e puţină populaţie de-acuma. Foarte mulţi au plecat la lucru.”
Autorităţile centrale, prin strategia de descentralizare aprobată de curînd în Parlament, le promit primarilor că vor avea mai multă putere şi mai multe resurse ca să le poată asigura tuturor cetăţenilor accesul la servicii publice de calitate şi condiţii de trai mai bune în comunităţile lor.
„Reforma constă în transferarea de competenţe şi resurse către comunităţile locale, astfel încît problemele localităţilor nu vor fi rezolvate de la centru dar vor fi rezolvate prin intermediul autorităţilor locale. Le va fi consolidată şi capacitatea, adică vor avea posibilitatea să colecteze mai multe venituri locale, impozite locale, să aibă o libertate mai mare de decizie la nivel local,” ne-a explicat consltantul principal al Cancelariei de Stat Ghenadie Vîrtos.
Reforma le dă şi membrilor localităţilor mai milte pîrghii să influenţeze deciziile aleşilor locali. Alexei Buzu, consultant în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată, pus în aplicare de Guvern şi PNUD Moldova, ne-a împărtăşit din experienţa colegilor săi care au încercat în mai multe localităţi din Moldova să consolideze grupuri de iniţiativă, inclusiv la Schinoasa.
„Nu pot să spun că au reacţionat uniform. A fost şi o reacţie de suspiciune pentru că de multe ori, dacă vorbim de comunităţile de romi, foarte mulţi decidenţi veneau, documentau situaţia şi apoi plecau, deci nu era un angajament pe termen lung, şi un angajament care presupunea o relaţie de parteneriat. De asta este nevoie de un pic de timp pentru a construi o relaţie de încredere. Este clar că este un proces anevoios, dar noi vedem că sînt schimbări pozitive.”
Un cel mai recent studiu de vulnerabilitate al PNUD Moldova arată că în rîndul romilor şomajul este cu 50 la sută mai înalt în comparaţie cu majoritatea populaţiei, sub 70% din copiii romi din Moldova sînt înmatriculaţi la şcoala primară şi sub 50 la sută este nivelul de înmatriculare în şcolile medii. Şi peste 80% din gospodăriile de romi nu sînt conectate la reţeaua de alimentare cu apă şi nu au măcar baie sau toaletă.
