Linkuri accesibilitate

Mitropolia Moldovei acceptă legea nediscriminării, dar fără minorităţi sexuale


Activiştii atrag atenţia că nu pot fi organizate referendumuri privind drepturile fundamentale.


Mitropolitul Moldovei Vladimir le-a spus astăzi spicherului Marian Lupu și premierului Vlad Filat la sinodul bisericesc că insistă să fie eliminate minoritățile sexuale din proiectul de lege care va apăra minoritățile împotriva discriminării. În timp ce preoțimea conduce împotrivirea față de o asemenea lege, în tabăra guvernării, numai liberal-democrații premierului Vlad Filat au spus limpede că o vor susține de dragul liberalizării vizelor europene. Spre deosebire de ei, celelalte două partide guvernamentale conduse de Marian Lupu și Mihai Ghimpu n-au promis călătorii fără vize în Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui an și nu se grăbesc să sprijine legea explicit. Liliana Barbăroșie s-a interesat cum văd aceste dezbateri cei preocupați de apărarea minorităților și ce fac înseși minoritățile pentru a fi mai bine auzite.

Faptul că Sinodul bisericesc nu mai vorbeşte despre renunţarea definitivă la legea antidiscriminare, ci ar accepta-o în principiu, chiar dacă fără sintagma „orientare sexuală” este văzut de Sergiu Ostaf de la centrul CREDO de resurse pentru drepturile omului ca un factor pozitiv. Ar fi o primă manifestare de atitudine constructivă din partea bisericii ortodoxe, este de părere expertul:

Sergiu Ostaf
Sergiu Ostaf
„Este pentru prima dată când biserica abordează subiectul acesta folosind argumente. Asta nu înseamnă că argumentul acesta al bisericii poate fi acceptat. Dar asta denotă o abordare raţională. E foarte clar că juriştii care recomandă bisericii această soluţie au o interpretare foarte largă a noţiunii de orientare sexuală, incluzând şi zoofilia, şi pedofilia, şi necrofilia. Dar legea penală actuală penalizează în mod expres aceste lucruri. Deci, trebuie de explicat că orientarea sexuală ca noţiune nu poate să includă pedofilia, etc., că această noţiune trebuie îngust interpretată şi să se refere doar la viaţa privată a persoanelor care au această viaţă privată. Punct. Şi manifestarea acestor forme doar în viaţa privată. Asta este unu. Doi – ei propun ca alternativă un referendum. Din nou, este bine că vin cu această alternativă, pentru că aceasta arată că ei sunt dispuşi să discute. Dar ei ar trebui să ştie că normele europene nu admit referendumuri în probleme ce ţin de drepturi fundamentale. Sigur că acum vor urma argumente pro şi contra. Dar e bine că reprezentanţii clerului au acceptat importanţa acestei legi.”

Sergiu Ostaf recomandă acum autorităţilor să-şi concentreze eforturile pentru a explica, cu argumente greu de tăgăduit, de ce nu este posibilă o eventuală excludere a minorităţilor sexuale din lista de persoane ce trebuie protejate împotriva discriminării. Iar minorităţilor care vor beneficia de lege, dacă aceasta va fi adoptată, expertul le sugerează să fie mai vocale în acest proces:

„Legea ar crea beneficii pentru mai mult de jumătate din populaţia Republicii Moldova – şi femeile care sunt plătite cu 30 la sută mai puţin faţă de bărbaţi, şi tinerii care nu se pot angaja, şi persoanele cu dizabilităţi care au dificultăţi, bunăoară, la utilizarea transportului public, şi oamenii în etate sau cu venituri mici, care sunt discriminaţi pentru că ajutoarele sociale ajung în sud mai greu decât în nordul ţării. De aceea, şi aceste categorii ar trebui să fie mai organizate şi să vorbească mai convingător despre aceasta.”

Nicolae Rădiţă
Nicolae Rădiţă
Dar ar putea minorităţile face mai mult ca legislaţia antidiscriminare să fie acceptată? Nicolae Rădiţă, preşedintele Centrului naţional al romilor, organizaţie ce apără drepturile acestei minorităţi entice şi care sprijină legea în varianta ei iniţială este mai degrabă sceptic:

„Noi am creat coaliţia antidiscriminare şi încercăm să promovăm ideea păstrării legii în varianta ei iniţială. Dar nu poţi să compari vizibilitatea unor grupuri mici cu cea a majoritarilor. Republica Moldova este o ţară ortodoxă şi prioritate au cetăţenii creştini. Toate partidele politice mizează pe votanţi, deci pe această majoritate. De aceea, sintagma aceasta este doar ceea ce se scoate în faţă ca să acopere alte interese. Iar interesele mari care stau în spate sunt voturile majoritarilor. Noi, minorităţile, suntem prea puţini ca să contăm.”

Iată punctul de vedere al Angelei Frolov, coordonatoare de proiecte la un centru ce apără drepturile minorităţilor sexuale din Republica Moldova, experta care nu ezită să-şi apere opţiunile în dezbateri televizate:

Angela Frolov
Angela Frolov
„În lege, statul a făcut un compromis în faţa bisericii, indicând că ea nu se referă asupra căsătoriilor şi adopţiilor. Nu ştiu ce alt compromis se mai poate face şi ce vrea biserica de fapt. Eu văd aici mai mult o luptă politică între partide şi o luptă a bisericii pentru enoriaşi. Eu cred că de fapt persoanele homosexuale, fiind foarte puţini la număr, sunt un fel de „ţap ispăşitor” pentru biserică. Pentru că dacă se luptă cu păcatul, de ce nu se luptă cu păcatul divorţului, avortului etc.? Pentru că ar exista riscul să-şi piardă enoriaşii. Pentru biserică este mult mai comod să aleagă un grup mic, cum ar fi homosexualii, şi deci nu va avea nimeni de pierdut din enoriaşi şi banii pe care îi aduc aceşti enoriaşi la biserică.”

Legislaţia antidiscriminare ar trebui în curând să reintre în dezbatere parlamentară, dar după întrevederile de astăzi dintre sinodul bisericesc şi demnitarii de rang înalt, guvernul a anunţat într-un comunicat că discuţiile asupra proiectului deocamdată nu s-au încheiat.
Previous Next

XS
SM
MD
LG