Linkuri accesibilitate

Adevărul despre 7 aprilie îngropat în bâlbe (Adevărul)


Ar trebui Moldova să ceară înlocuirea lui Rogozin? (Timpul)


Pe măsură ce se apropie 7 aprilie, presa de la Chişinău îşi aminteşte tot mai des de tulburările stradale din 2009 şi de lipsa de sancţionaţi după represiunile ce au urmat atunci în comisariate.

„Adevărul despre 7 aprilie îngropat în bâlbe” este titlul editorialului semnat de Alina Ţurcan în „Adevărul”. „La trei ani după evenimentele violente din aprilie 2009 încă nu ştim ce a fost atunci. Nu a fost revoluţie cum se amăgesc unii, dar nici tentativă de lovitură de stat cum aiuresc alţii. Dar ce a fost? Cu cât ne îndepărtăm de acele zile, cu atât avem mai puţine şanse să aflăm adevărul. Poate anume asta şi se doreşte? Să treacă timpul, să se aştearnă praful uitării şi să ni se facă lehamete de acest subiect”, scrie ziarista. Alina Ţurcanu se întreabă „De ce până azi nu ştim cine a scris scenariul de deturnare a protestelor paşnice, de unde s-au luat în centrul Capitalei sute de „manifestanţi” raşi pe cap care înjurau ruseşte, de ce au „căzut“ fără luptă Preşedinţia şi Parlamentul, unde sunt bunurile furate şi cine a fost tras la răspundere pentru asta? Ar fi mult mai multe întrebări la care aşteptăm de trei ani răspunsuri. Dar, straniu, nici puterea actuală, nici cea de atunci, acum în opoziţie, nu par a fi foarte interesate ca adevărul să iasă la suprafaţă, chiar dacă, din când în când, îşi aruncă una alteia acuze grele, neacoperite însă şi de probe”.

La acelaşi subiect, „Ziarul de Gardă” l-a întrebat pe ex-viceministrul de interne, Ghenadie Cosovan, de ce doar patru dosare cu implicarea înalţilor demnitari sunt în instanţa de judecată, în timp ce majoritatea celor care la 7 aprilie 2009 conduceau R. Moldova figurează în acele dosare doar în calitate de martori? „Era nevoie de creat un singur dosar, care să investigheze toate circumstanţele acelor zile. De aceea avem acum cazuri când la răspundere sunt traşi poliţiştii simpli. Cercetarea acestor evenimente în ansamblu va răspunde la întrebarea principală: ce-a fost pe 7 aprilie? Ferma mea părere e că vinovată de cele întâmplate la 7 aprilie 2009 se face guvernarea de atunci, deoarece sarcina principală a organelor de drept era de a menţine ordinea publică”, a opinat fostul viceministrul de interne pentru „ZdG”.

Ana Taban continuă în „Timpul” să caute explicaţii şi soluţii după scandaloasa numire în calitate de reprezentant al Moscovei în Transnistria a lui Dmitri Rogozin, cel despre care se spune că a luptat în ’92 împotriva „fasciştilor romani şi moldoveni”, după cum chiar el scria în cartea sa „Vrag Naroda”(„Duşman al poporului”). Ziarista a întrebat mai mulţi analişti dacă Chişinăul ar fi trebuit să aibă o poziţie mai critică faţă de decizia Rusiei, chiar să ceară înlocuirea lui Rogozin?

În opinia directorului de programe al Institutului de Politici Publice, Oazu Nantoi, crede că asta ar fi avut acelaşi răspuns precum dacă am fi cerut Rusiei să nu-l aleagă pe Putin preşedinte din cauza trecutului său. „Cine îşi aminteşte de câte ori Chişinăul şi-a exprimat dezacordul faţă de Rusia atunci când ea a desfăşurat alegerile prezidenţiale sau pentru Duma de Stat pe teritoriul R. Moldova ca la ea acasă? Este clar că, deocamdată, pe noi nu ne respectă nimeni. Chişinăul ar trebui să aibă propriul plan de acţiuni în vederea consolidării statalităţii R. Moldova, pe care să-l respecte, indiferent dacă vine Putin, Rogozin, Smirnov sau Şevciuk…”, a declarat dl Nantoi pentru „Timpul”.

Şi voi reveni la „Adevărul” pentru un articol care anunţă că „Pedagogii care au atins vârsta de pensionare vor fi obligaţi prin lege să plece la odihnă”. Ziariştii scriu că reprezentanţii Ministerului Educaţiei au înaintat în Parlament un proiect de lege care le interzice dascălilor pensionari să activeze în învăţământ. În urma acestei măsuri, circa 30% din cadrele didactice din ţară şi-ar putea pierde locurile de muncă. În locul lor, autorităţile speră să aducă tineri specialişti. Viceministrul Educaţiei, Tatiana Potâng, dă asigurări că reforma nu va acutiza criza de profesori din sistem. „Acolo unde nu va fi un specialist tânăr să-i ia locul, angajatorul va putea să încheie contracte de muncă cu pensionarii pe o durată determinată“, a explicat oficialul. „Mai multe şcoli din ţară se confruntă cu o criză de cadre didactice. Viceministrul Educaţiei, Tatiana Potâng, susţine că în prezent în sistem sunt peste 700 de posturi vacante. Cea mai gravă situaţie se atestă în raioanele Cimişlia, Hânceşti, Cahul şi Cantemir”, se mai arată în articol.
XS
SM
MD
LG