Consiliul Europei a facut ieri public un raport care analizeaza cum au fost afectate de criză comunităţile locale. Avand denumirea «Administratia locala in timpuri de criza - politici de criza, redresare si viitor durabil », documentul ofera o imagine asupra raspunsului administratiilor locale din 34 de state membre ale Consiliului Europei la criza economica si, in final, cateva sugestii de masuri eficiente si coordonate in situatii de criza. Studiul arata ca efectele crizei au fost resimtite in plutonul tarilor din centrul si estul Europei (inclusiv Moldova) cu o intarziere de aproximativ un an. Alfonso Zardi, şef al Serviciului democraţie, consolidare instituţională şi guvernanţă din cadrul Consiliului Europei si Gabriela Matei, expert in cadrul aceluiasi serviciu au explicat pe larg rezultatele studiului intr-un interviu acordat Iolandei Badilita.
Europa Libera: Domnule Zardi, ce perioada analizeaza acest studiu ?
Alfonso Zardi: „Analiza acopera perioada 2008-2011 si ia in calcul veniturile si cheltuielile bugetelor locale ca si procentul cu care acestea contribuie la bugetul national.”
Europa Libera: Exista o diferenta intre felul in care au fost afectate tarile din zona euro si cele din afara acesteia? Dar pe zone geografice, ce rezultate aveti?
Alfonso Zardi: „Am observat ca unda de soc s-a mutat din punct de vedere geografic de la nord la sud pe continentul european. Economiile europene au fost afectate in acelasi mod, au fost afectati aceiasi paramentri insa cu o diferenta de cateva luni pana la un an. Ce se poate observa este ca atat in tarile din zona euro cat si in cele din afara acesteia datoria administratiei publice locale ca procent din Produsul Intern Brut a crescut, doar ca in zona euro acesta crestere a fost mai mica. Pentru zona euro a fost de 9% iar pentru intreaga UE a fost de 14% intre 2007 si 2010.”
Europa Libera: Ce tari au luat masurile cele mai potrivite si ce exemple de buna practica ne puteti oferi?
Alfonso Zardi: „Nu se poate spune ca anumite masuri anti-criza au fost bune iar altele rele, totul depinzand de politica fiecarui guvern in parte. Unele guverne au preferat sa acumuleze datorii dar sa nu aiba somaj iar altele exact invers. Noi suntem de parere ca este de dorit un raspuns combinat. Respectiv, veniturile guvernelor locale ar trebui stabilizate si protejate de fluctuatiile crizei prin operarea unor taieri in cheltuielile bugetare sau prin cresterea fiscalitatii. Apoi ar trebui promovata modernizarea economiei si, nu in ultimul rand, trebuie imbunatatita transparenta pentu ca cetatenii sa stie unde se duc taxele pe care le platesc.”
Europa Libera: Doamna Matei ce concluzii putem trage din analiza masurilor anti-criza luate la Chisinau?
Gabriela Matei: „Moldova a fost afectata mai tarziu de criza. Cand organismele de analiza si cercetare economica ale OECD si COE au analizat efectele crizei asupra comunitatilor locale au observat ca in Moldova acestea au fost efectate mai tarziu. In 2009, tarile din centrul si estul Europei nu erau inca afectate de criza pentru ca ciclul bugetar are un an de intarziere. In Moldova a fost o interziere mai mare.
Abia in 2010 am putut vedea in Moldova prima etapa a reformei impozitarii proprietatilor incepute in Chisinau si Balti. O masura care nu a fost neaparata legata de impactul crizei se refera la reducerea cu 20% a transferurilor de fonduri catre administratiile locale in scopul echilibrarii bugetului national. Dar in 2010 guvernul a compensat aceste tăieri prin o crestere cu 24%.
In Moldova mai exista un aspect unde se impun imbunatatiri: deciziile nu trebuie sa fie luat in mod discretionar si nu trebuie sa reprezinte interese personale. Apoi, dorim sa evitam impredictibilitatea finantelor publice, iar in Moldova avem o astfel de problema care trebuie sa fie imbunatatita. Insa in acest sens, reforma administratiei locale si aprobarea descentralizarii serviciilor este foarte oportuna cu atat mai mult cu cat guvernul Moldovei impreuna cu sprijinul donorilor internationali si cu asistenta noastra tehnica a lansat strategia de descentralizare care acum asteapta aprobarea parlamentului dupa ce a trecut de guvern. Acesta este un pas foarte important pentru ca ofera autoritatilor locale mai multa autoritate asupra propriilor bugete, mai multe resurse si mai multa responsabilitate.”
Europa Libera : Ofera Moldova exemple de buna practica in ceea ce priveste masurile anti-criza ?
Gabriela Matei: „Da. Un exemplu de buna practica este proiectul pilot de reformare a sistemului de invatamant derulat cu sustinerea Bancii Mondiale. Avand in vedere tendintele care arata ca numarul copiilor este in scadere, in anul 2009-2010 12 scoli primare au fost inchise si elevii au fost transferati la alte scoli. Un alt exemplu de masura de criza este tendinta restrangerii retelei de unitati medicale. Insa desi aceste masuri ar putea fi un exemplu pozitiv, depinde foarte mult de masurile politice si sociale care le vor acompania, de felul in care vor fi pregatite si implementate.”
